Sunt aproape 70 de specii unice în Bistrița în parcul dendrologic al Colegiului Liviu Rebreanu” și 191 de arbori. Dintre aceștia, aproape 70 sunt propuși pentru tăiere – a avertizat ecologistul Marius Bălan.
Marius Bălan a provocat autoritățile locale la o întâlnire ad-hoc, în această dimineață, în apropierea parcului Colegiului „Liviu Rebreanu”. Acesta a invitat presa locală pentru a atrage atenția asupra unui iminent pericol.
„Este singurul parc dendrologic din oraș și al doilea din județ după cel din Arcalia. Și eu am făcut practică în acest parc, am greblat ani la rand. Acest parc este plantat de zeci și sute de foști elevi bistrițeni – azi mari domni care trăiesc printre noi. O parte sunt alături de marele profesor bilog Livius Gubesch care a inițiat acest parc”, a subliniat Marius Bălan.
Bistrița nu își permite să mai piardă niciun arbore – avertizează Marius Bălan. Ecologistul susține că proiectul de reabilitare a parcului dendrologic de la Colegiul „Liviu Rebreanu” presupune și refacerea unei mici fântâni arteziene, dar și trasarea unor alei în formă de raze de soare, din piatră concasată.
„Însă atenție mare! Se dorește aici și construirea unui amfiteatru din bolovani, betoane și alte asemenea materiale. Nu ai ce căuta în parc dendrologic cu utilaje grele și cu asemenea construcții!
În parcurile dendrologice se pot face doar construcții de lemn”, avertizează ecologistul.
„Cer primarului Bistriței – în regim de urgență – o dezbatere publică pe tema reamenajării parcului dendrologic. Exact așa cum s-a întâmplat cu pădurea Codrișor, centura Bistriței sau piața centrală. Nu mai vrem să fim puși în fața faptului împlinit”, a mai spus Marius Bălan.
Marius Bălan a invitat consilieri din toate partidele politice să vadă arborii însemnați și propuși spre tăiere. Doar Dan Ciobănică și Silviu Rus au răspuns invitației.
La inițiativa Asociației Bistrița Civică, orașul are un tomograf arboricol care stă nefolosit în Primăria Bistrița – susține Marius Bălan. Acesta ar trebui folosit în selecția arborilor și în parcul de la Liviu Rebreanu, consideră ecologistul.
Băi ofiliților…stând cu fața la bulevard nu ați văzut că acolo este acțiunea cu tăierea…nu în parcul de la Liviu? Sau Bălan, fiind în convalescență, este un pic debusolat? Sau Ciobănică se uită de o vreme doar peste gardurile altora? Sau ați încurcat adresa unde v-a trimis tovarășa Gaftone? Întreb doar pentru un prieten…că pe mine nu mă interesează, oricum ar fi!
Eu cred ca nu sti sa citesti …”ofilito”!!! Nici la videoclipuri nu te-ai uitat sa „auzi” despre ce e vorba! Ofilita …inainte de vreme!!! Offff offf of Toamna …offffff !
La Bistrița — bunul plac,
Doboară mândrul copac.
Iar primarul, de nu-l taie,
Este spânzurat de …oaie.
Drujba luba, drujba laba,
La Bistrița merge treaba.
Drujba laba, drujba luba,
Zici că tai trestie-n Cuba.
Dați de pământ cu parcul Colegiului Național! Furați și fondurile funciare ale Liceului Agricol! Radeți tot că bistrițenii sunt inerți și nu reacționează. Mult succes!
Parcul dendrologic de la Colegiul National Liviu Rebreanua fost infiintat in anul 1958 din initiativa si supravegherea profesorului de biologie Livius Gubech si avea la acea data o suprafata de aproape 3 hectare, insa de atunci si pana in prezent suprafata a fost redusa pana la 0,75 ha. Scopul principal al parcului este unul educational, acela de a permite elevilor sa studieze in mod sistematic aspecte ale botanicii si biogeografiei. Organizarea parcului este pe criterii clasice, avand doua zone distincte. In zona denumita “A” se gasesc arbori plantati in ordine filogenetica, de la gimnosperme la angiosperme. In zona “B”, arborii sunt plantati dupa criterii biogeografice, dupa cum urmeaza: a) referinta geografica este Marea Neagra, b) in partea stanga se gasesc arbori si plante din America, c) in partea dreapta sunt specii de arbori din Asia. In ultimii ani importanta parcului dendrologic a crescut foarte mult, atat din punct de vedere educational, cat si din punctul de vedere ecologic. Avand in vedrere valoarea floristica a speciilor de plante colectate si plantate de-a lungul anilor cu multa migala de regretatul profesor Livius Gubesch, Parcul Dendrologic al CNLR Bistrita a fost declarat arie protejata inca din anul 1976, Prin decizia nr.58/1976 a Consiliului Judetean, fiind reconfirmata prin Hotararea nr.3/1995.
De aceea, in loc de interventia brutala a celor fara ratiune, ar trebui procedat cu multa grija si profesionalism pentru pastrarea valorii stiintifice a colectiei dendrologice, refacandu-se inclusiv rozariul (colectia de trandafiri) care, din pacate, a fost lasata in paragina pana a disparut.
Aveti mare dreptate d-nule Mircea.Succes d-nului Balan, sa duceti actiunea pana la capat.
Dat dracului Balan asta… Nici Ceusescu nu se pricepea-n toate ca el … !