„Un exemplu demn de imitat de celelalte şcoli secundare din ţară”, sublinia presa din Bistrița într-un articol din 1934. Autorul descrie o „frumoasă serbare a Pomului de Crăciun”, la Gimnaziul de Fete – actualul Colegiu „Andrei Mureșanu” de pe Bulevardul Republicii.
„Vineri, 21 Dec. a. c, a avut loc în sala festivă a Gimnaziului de Fete din orașul nostru serbarea „Pomului de Crăciun” al acestei școale…”
Așa începe articolul postat recent de comunitatea Detecție Metal Bistrița. Este descris programul „bogat și variat”, autorul consemnând și prezența unui numeros public.
Din articol aflăm și că serbarea din 1934 s-a deschis cu o „frumoasă disertaţie asupra „însemnătăţii Crucii Roşii”, rostită de eleva de cl. IV-a, Guţiu Silvia.
A urmat un dialog, toate bine predat de elevele de cl. IV Mândru Georgetta şi Greaba Maria.
„Obiceiuri de Crăciun“, disertaţie ţinută de eleva de cl. III, Ciupe Dorina, a format obiectul unui viu interes din partea asistenței. Sub conducerea harnicului prof. Longin Bucur, corul gimnaziului a executat pe urmă mai multe colinzi…”, mai aflăm din articol.
Programul a continuat cu două recitări ale elevelor de cl II-a Berindei Maria şi Tăpălagă Elisabeta.
„Steaua” a fost interpretată impecabil de elevele de cl. III-a Moldovan Victoriţa, Sălăgean Livia, Mureşan Elena, Cheresteșiu Ioana şi Negrea Inocenţia.
„Pluguşorul” a fost excelent predat de elevele de cls III-a Ursu Maria, Rusu Octavia şi Henciu Elena. A urmat împărţirea darurilor, contribuţia „Reuniunei Femeilor, Române” sub vrednica prezidenție a dnei Maria dr Scridon.
Serbarea a produs o excelentă impresie, relevând dragostea cu care profesoarele acestui gimnaziu muncesc — în cadrul activităţii extrașcolare — având în frunte pe prof. Valeria Botta şi distinsa directoare a gimnaziului d-şoara Aurelia Rebreanu”, conchide autorul.
*****
Școala a fost inaugurată în 15 mai 1912, pe bulevardul Republicii. Atunci purta numele de Școala Civilă Regală de Stat pentru Fete.
Era un adevărat „Palat al muzelor”, în care funcționau 4 clase maghiare de gimnaziu pentru fete. Aici au învățat, în proporții aproximativ egale, eleve de naționalitate română, germană, maghiară și israelită. În aceeași clădire va funcționa și o școală primară de stat cu predare în limba maghiară.
Între 1915 și 1917, școala de fete este mutată temporar în partea de est a clădirii, unde funcționa Școala primară de stat. În locul eliberat a fost amenajat un spital al Crucii Roșii pentru răniții de pe front.
Pe 29 mai 1919 clădirea este preluată de statul român. În locul fostei școli maghiare este înființată Școala medie română de stat pentru fete, devenită în 1928 Gimnaziul de fete Bistrița. Aici este mutată fosta Școală confesională greco-catolică, devenită Școala primară mixtă „Andrei Mureșanu”. Până în anul 1929, în aceeași clădire funcționează o a treia unitate de învățământ: Școala de ucenici Bistrița.
Începând cu anul școlar 1923-1924 școala civilă română de fete s-a transformat în gimnaziu de fete. S-a introdus limba latină la clasele a III-a și a IV-a ca studiu obligatoriu pe lângă celelalte materii de învățământ.
ALTE vremuri… În care elevii, dar și profesorii, erau nevoiți să depună jurământ…!
articol frumos, felicitari. citesc cu placere articolele din ziarul asta ce imi mai aminteste de Bistrita