Cuvintele de mai sus au fost trimise domnului învățător Ioan Marcu, din Sîngeorz Băi, de Iustin Sohorca – unul dintre soldații care au luptat pe front în Regimentul 63 Infanterie Bistrița.
Nu este singura carte poștală pe care acest învățător o primește de pe front. În 4 martie 1915, alte câteva rânduri semnate de Samson Miherța ajungeau la domnia sa, informându-l: „Stimate Domnule învățător, al D-tale cunoscut până în ziua de azi mă aflu viu și sunt în spital, am fost pușcat în picioru drept și acuma m-am vindecat și trăiesc fórte bine. Și de la Macsin Jarda am primit 2 epistole din care una în Ianuar și una în Februar Domnule învățător îți poftesc voie bună și sînătate și la Dómna Dăscălița și la copii. Așteptînd dorita pace să ne vedem sînătoși și voie bună la Domnul Epurean și la Dómna și la copii: pre toți vă salut cu drag și aștept răspuns de dor: Epistola dela D-ta am primit-o și fórte m-am bucurat”
Într-o zi de 19 iunie 1915, direct de pe câmpul de luptă, probabil tot un fost elev, îi scrijelea învățătorului câteva „puține cuvinte”:
Stimate domnule Învățător…
Prin puține cuvinte, veți ști despre mine că sunt viu și sănătos care sănătate și Domniei Tale poftesc de la Bunul Dumnezeu. La mulți ani. Din nou sunt, dar nu le pot spune. Vă gratulez cu tot binele. Timp bun avem. Dar D.vóstră? La revedere. Rămân tot eu, Buia Ioan…
Cărțile poștale însoțite de emoționante fotografii de epocă sunt cuprinse într-un spectaculos album coordonat de Adrian Onofreiu și Cornelia Vlașin de la Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud și intitulat „Chipuri din marele război. Viaţa în imagini a combatanţilor din Bistriţa-Năsăud” – prezentat publicului și celor pasionați de istorie în ultima zi a lunii octombrie, când se celebrează si Ziua Arhivelor.
Volumul a fost editat cu sprijinul Bibliotecii Central Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, reprezentată la eveniment de dr. Alexandru Bogdan Bud.
Profesorul universitar Ioan Cârja, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca a remarcat în discursul său „şantierele de lucru” ale celor de la Arhivele din Bistrița-Năsăud, de o „ritmicitate admirabilă”, care nu se regăsește în alte filiale ale Arhivelor Naţionale, mult mai dotate din punct de vedere financiar. „Ceea ce se întâmplă la Bistriţa-Năsăud este un model de performanţă intelectuală şi de bune practici”, a subliniat profesorul Ioan Cârja, explicând importanța volumului „Chipuri din marele război”, care ne dezvăluie „memoria de jos a războiului”.
„…Viața pe care au trăit-o soldații, pe diferite fronturi, în tranșee, în situații alimentare și igienice limită, la mare depărtare și în imposibilitatea de a-și revedea familiile, sub amenințarea atroce și permanentă a morții – acestea toate sunt experiențe profund umane pe care le-au încercat militarii indiferent de naționalitate sau de armatele din care făceau parte…”, a explicat profesorul Ioan Cârja.
[arve url=”https://youtu.be/EEd-UiSQn3I” /]
Ziua Arhivelor a fost celebrată și la Bistrița, printr-o emoționantă expoziție de fotografie, dar și lansarea unor cărți extraordinare: „Prin albumul Chipuri din marele război am încercat practic să cinstim memoria celor care au luptat în Primul Război Mondial, fără a căror implicare – actul de la la 1 Decembrie nu s-ar fi putut probabil îndeplini… Volumul Judeţul Bistriţa-Năsăud. Începuturi, continuităţi şi actualităţi este rezultatul colaborării între directorul Direcției Regionale de Statistică, Mircea Chira, și arhiviștii Dana Bălan, Andreea Salvan și Adrian Onofreiu. De altfel, anul 2018 a fost pentru Arhivele Bistrița-Năsăud un an fructuos… Felicitări pentru întreg colectivul Serviciului Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud pentru implicare și dăruire!”, a transmis Cornelia Vlașin, directorul Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud.
Ea a subliniat că echipa pe care o conduce este, de altfel, cea mai dinamică din țară: „O spun cu toată responsabilitatea, am înregistrat o creștere pe toate palierele a indicatorilor de performanță…”, a mai spus Cornelia Vlașin, mulțumind totodată și acelor prieteni care și-au donat documentele de familie și colecțiile Arhivelor Naționale.
„Arhivele, ca depozitar al mărturiilor trecutului, sunt o instituţie reprezentativă pentru cultura şi civilizaţia oricărui popor, iar grija manifestată pentru a le conserva arată nu doar gradul de civilizaţie și cultură, ci şi profunzimea memoriei colective”, a mai punctat Cornelia Vlașin, subliniind că editarea volumului „Anul 1918 în județul Bistrița-Năsăud” primul și deocamdată singular prin conținutul și calitatea informației – foarte apreciat în mediul universitar și academic – a fost proiectul cel mai important dedicat Centenarului și derulat de Arhivele Naționale din Bistrița-Năsăud.
Cornelia Vlașin a încheiat amintind câteva cuvinte din Declarația Universală referitoare la Arhive adoptată de UNESCO în 2011: „Arhivele reprezintă un patrimoniu public, de neînlocuit, transmis din generație în generație… Încă din momentul creării lor, Arhivele sunt administrate pentru a conserva valoarea și înțelesul…”.
 într-un spectaculos album coordonat de Adrian Onofreiu și Cornelia Vlașin de la Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud...){kind=link}