Emoțiile examenului de Bacalaureat s-au încheiat, pentru majoritatea elevilor din județ. Ar fi, așadar, prilejul potrivit să aruncăm o privire cu 150 de ani în urmă. Să aflăm că prin 1870 Bacalaureatul era organizat ca un spectacol cu public. Și că elevii aveau de susținut examen scris la șase discipline:
Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud ne-au oferit, recent, încă o uimitoare pagină de istorie, despre Bacalaureatul de acum aproape 150 de ani. Pe atunci, numit examenul „de maturitate”.
Grație unor recente postări, aflăm că primul examen de Bacalaureat a avut loc în zilele de 3 și 4 iulie 1871, la Gimnaziul greco-catolic de la Năsăud (actualul Colegiu Național „George Coșbuc”).
Cum a început totul…
După desființarea Regimentului de graniță, cea mai mare dorință a foștilor grăniceri a fost înființarea unui gimnaziu, susținut din Fondurile Școlare.
Gimnaziul trebuia să fie public, astfel încât oricine să aibă dreptul de a învăța. „Fără deosebire de naționalitate sau religie”. Totodată, foștii grăniceri au stipulat expres în statut că, la acest gimnaziu limba de predare este româna.
În ședința din 17 august 1862, Comitetul Administrator adresa o scrisoare Guvernului de la Viena. Comitetul solicita, în scrisoare, înființarea instituției de învățământ, demonstrând că există posibilitatea susținerii materiale din fonduri proprii.
Un an mai târziu, solicitarea lor avea câștig de cauză. Prin Înaltul Decret nr. 1722 din 3 septembrie 1863, se aproba înființarea. În 4 octombrie avea loc inaugurarea gimnaziului.
Inițial procesul de învățămant a început cu o clasă de 40 de elevi.
Începând cu 1867, Comitetul Fondurilor Școlare intervenea pe lângă Oficiul Districtual pentru a deschide și cursul superior. „Gimnaziul din Năsăud va fi frecventat nu numai de fiii locuitorilor foști grăniceri din district. Ci și de fii de părinți care locuiesc în comună, care sunt subordonate altor jurisdicții. Căci în partea de Nord din Ardeal nu se află niciun alt gimnaziu în care să se predea în limba română”, se arăta în document. Solicitarea a fost acceptată în același an.
Prin Ordinul nr. 19 al Ministerului de Culte și Instrucțiunii Publice din 23 decembrie 1870, Gimnaziul din Năsăud a primit „dreptul de publicitate deplină”. Adică absolvenții clasei a VIII-a puteau susține aici examenul de maturitate (bacalaureatul).
Un numeros public din Năsăud a asistat la primul examen…
Primul examen a avut loc în zilele de 3 și 4 iulie 1871, sub președinția directorului suprem al Cercului de Învățământ, Alexander Pàll.
Au fost de față și delegații Fondurilor Școlare. E vorba de vicarul Grigore Moisil și președintele Tribunalului Năsăud, Ioachim Mureșanu. La eveniment a asistat, însă, și un numeros public.
Dacă la inaugurare erau înscriși doar 40 de elevi, treptat numărul lor a crescut. În anul 1880-1881, gimnaziul avea deja 182 de elevi. După confesiunea religioasă, 142 erau greco-catolici, 37 erau ortodocși, 3 romano-catolici.
Din cei 182 – 155 vorbeau româna, 8 stăpâneau româna și germana, iar 6 știau româna, germana și maghiara. 10 tineri vorbeau româna și maghiara, 3 româna, germana și poloneza.
70 erau fii de „cărturari”, iar 112 erau fii de agronomi.
În ceea ce privește proveniența regională, 111 elevi proveneau din Comitatul Bistrița-Năsaud. 37 de tineri erau din Solnoc – Dăbâca, 8 din Comitatul Cluj, 20 din Mureș-Turda, unul din Comitatul Sătmar, unul din Sălaj și 4 din Bucovina.
Tinerii aveau de pregătit, timp de 5 ore, o dizertație…
La primul examen „de maturitate” au participat 17 candidați. Ei au susținut o probă scrisă și una orală. Structura a fost menținută și în anii următori.
Examenul scris era susținut la următoarele discipline: limba română, limba latină, limba greacă, limba germană, limba maghiară și matematici.
Elevii aveau de elaborat o dizertație pe baza temelor propuse, timpul alocat fiind de 5 ore.
Cei admiși susțineau a doua zi proba orală. Profesorul examinator îi dădea elevului posibilitatea ca, în mod independent, să-și exprime cunoștiințele, gradul de însușire ale acestora. Pe de altă parte, se urmărea capacitatea de analiză și sinteză.
Rezultatele probei orale erau coroborate cu cele ale probei scrise și formau calificativul final.
Din cei 17 candidați care au susținut primul examen la Năsăud, unul a obținut calificativul maturus cum praecellentio. A fost vorba de tânărul Ioan Ciocan, viitorul om politic român.
Alți 6 tineri au primit calificativul maturus cum laude. 3 elevi s-au ales cu „recomandarea” de a repeta examenul peste 3 luni. Iar 2 au avut de repetat procedura în anul viitor. Toți ceilalți elevi au fost declarați admiși, unul singur fiind nevoit să se retragă, din motive medicale.
Elevii care nu întruneau aprecierile pentru a promova la un obiect, repetau examenul după 3 luni numai la disciplina respectivă. Dacă elevul nu promova la mai multe materii, repeta întregul examen peste un an.
Sursă & Foto @ Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud / Fondul „Liceul George Coșbuc de la Năsăud”
