Biroul Electoral Municipal din Bistrița a stabilit, în urma tragerii al sorți, ordinea pe buletinele de vot la alegerile locale din 9 iunie, atât pentru Consiliul Local, cât și pentru funcția de primar. În total, 5 candidați se vor bate pentru fotoliul de primar și 9 formațiuni politice speră să prindă un loc în Consiliul Local al municipiului.
Bistrițenii care vor vota la alegerile locale din 9 iunie vor avea de ales dintre 5 candidați, susținuți de 4 formațiuni politice și respectiv o alianță. În cursă intră:
–Ioan Turc (PNL), care va fi și primul pe buletinele de vot,
– Gabriel Lazany (PSD), care va fi al doilea,
– Georgeta-Rodica Dobraniș (AUR), care va fi pe poziția 3,
–Alexandru-Marian Toniuc (PNȚMM), care va fi pe poziția a patra,
– Călin Stan (Alianța Dreapta Unită – USR –PMP-Forța Dreptei), care va fi pe poziția a cincea.
Pentru Consiliul Local și-au depus liste de candidați 9 formațiuni politice și alianțe: PNL, PSD, AUR, UDMR, PNTMM, REPER, Alianța Dreapta Unită, PUSL și PER.
Pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud au fost validate 6 candidaturi:
–Radu Moldovan (PSD)
– Robert Sighiartău (PNL)
-Ionuț Simionca (Alianța Dreapta Unită)
– Ovidiu Florean (AUR)
– Lorant Sas (REPER)
– Mircea Taloș (PNȚMM)
Mai multe despre ce reguli trebuie să respecta candidații și partidele politice pe perioada campaniei electorale, mai jos:
Astazi a început campania electorală pentru alegerile locale şi europarlamentare din data de 9 iunie- 2024, dar uităm de tripla semnificatie a zilei de 10 MAI- Ziua Regalităţii și a Independenţei României.
Astfel, în 1866, domnitorul Carol I era încoronat ca prim rege al noului Regat al României.
11 ani mai târziu, în 1877, statul român își proclama independența față de Imperiul Otoman, iar pe 10 Mai 1881 România devenea regat:
-10 MAI 1866: Carol I intra în Bucureşti şi aclamat de mulţime a fost escortat până în Dealul Mitropoliei unde şi-a depus jurămîntul rostit în limba franceză: „Jur să păzesc legile României, să-i apar drepturile şi integritatea teritorială”. În discursul care a urmat jurământului, domnitorul Carol I afirma: „Punând picioarele pe acest pământ, am şi devenit român!”. Proclamat „Domnitor al României” în ziua de 10 mai 1866, Carol, va rămâne cu acest titlu până în 26 martie 1881, când va fi proclamat rege.
-10 MAI 1877: Independenţa de stat a României. În decembrie 1876, Înalta Poartă adoptase, o Constituţie cu aparenţe liberale, prin care provinciile şi posesiunile Imperiului alcătuiau “un tot nedivizibil, din care nici o parte nu poate fi dezlipită pentru nici un motiv”, singura cale spre independenţa teritoriilor fiind războiul. După eşecul conferinţelor internaţionale de la Constantinopol, din decembrie 1876 şi ianuarie 1877, şi din martie la Londra, soluţia militară a devenit inevitabilă.
Astfel, în aprilie 1877 a izbucnit Războiul ruso-turc, ceea ce a constituit un ideal prilej pentru ca România, aflată sub suzeranitate otomană, să-şi câştige independenţa. Implicarea ţării noastre, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor.
Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de externe din acea perioada, Mihail Kogălniceanu, rostea faimoasele cuvinte: „ suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”.
A doua zi, la 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou, dar de data aceasta de Camerele reunite, după care declaraţia a fost promulgată de către domnitorul Carol.
-10 MAI 1881: Transformarea României din principat în Regat, când Carol I s-a proclamat Rege al României şi şi-a pus pe cap coroana făcută din oţelul unui tun turcesc capturat la Plevna în timpul Războiului de la 1877. Astfel, la 10 mai 1881, se năşteau oficial Regatul României şi Familia lui Regală, iar Carol I devenea primul rege al României şi primul monarh din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen.
Regele Carol I s-a stins din viaţă la 27 septembrie 1914, la Castelul Peleş, după o domnie de 48 de ani şi a lăsat în urma sa o monarhie consolidată, respectată în Europa, dar şi un stat modern şi puternic economic şi politic. I-au urmat pe tronul Romaniei Ferdinand I, Carol al II-lea şi Mihai I.
Dinastia Hohenzollern-Sigmaringen, al cărei nume se va transforma, simbolic, începând cu Regele Ferdinand I în Casa Regală de România, va conduce ţara până la proclamarea Republicii Populare Române, în 1947.
Din 2015, ziua de 10 MAI este din nou sărbătoare naţională. La 22 aprilie 2015 a fost adoptată de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, Legea nr. 103/2015 pentru declararea zilei de 10 MAI ca zi de sărbătoare naţională fiind publicată în Monitorul Oficial din 18 mai 2015. Potrivit acestei legi, Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi celelalte autorităţi publice centrale şi locale organizează manifestări cultural-artistice pentru sărbătorirea zilei de 10 Mai.