Niculae Gheran – cetățean de onoare al județului BN din 2019 – s-a stins ieri din viață. O delegație de scriitori și prieteni apropiați din Bistrița ai criticului, istoricului și biografului lui Rebreanu va participa la București, la slujba de înmormântare.
Niculae Gheran s-a impus în literatura română printr-o ediţie critică integrală de 23 de volume, dedicate operei și vieții lui Liviu Rebreanu. Este o operă unică în literatura noastră, despre care criticul Șerban Cioculescu afirma că este „monumentală în toate privinţele”.
„…astăzi nu te mai poţi apropia de Rebreanu decât păşind pe bulevardul Gheran”, afirma profesorul universitar și scriitorul Adrian Dinu Rachieru.
„A ajuns să-l iubească pe Liviu Rebreanu ca pe propriul copil. Am putea să privim în viitor înspre un Institut Național de Rebrenologie, cu punct de plecare de la Bistrița”, remarca regretatul istoric Andrei Moldovan, fost președinte al Asociației Scriitorilor BN. Acesta i-a dedicat și un volum publicat la Școala Ardeleană.
Într-un interviu acordat în 2019 scriitorului Virgil Rațiu – Niculae Gheran mărturisea că nu crede în moarte.
„…Murim în fiecare zi, minţindu-ne că trăim, când de fapt ne amăgim cu aceeaşi candoare infantilă… Abia la urmă se trage cortina piesei, de regulă tragi-comică. (…)
Sărind ca puricele peste podoabele Greciei, Romei şi Orientului antic, peste cuceririle modernităţii – radio, telefon, internet – sărind peste valorile universale, nu putem ignora că suntem într-o continuă evoluţie.
Or, dacă azi putem vorbi şi vedea la faţă peste mări şi ţări, învingând timpul şi spaţiul, unde vom fi peste câteva sute de ani, după treptele atâtor milenii? Dacă nu cumva vom comunica măcar energetic cu lumi paralele? Aşadar, nu cred în moarte!
Sufleteşte sunt pregătit s-o întâmpin fără nelinişti, fără să mă laud că-i simt lipsa”, mărturisea Niculae Gheran.
Niculae Gheran s-a născut în 14 octombrie 1929, la Bucuresti. A absolvit școala primară și liceul in Bucuresti. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din Bucuresti (în 1959).
A debutat cu articole pe marginea unei colecții literare adresate satului, în Contemporanul, în 1953. A debutat editorial cu monografia Gh. Brăescu în 1963.
Colaborează și publică articole în Contemporanul, Viata Romanească, Ramuri, Tribuna, Steaua, Vatra etc, paralel cu activitatea ce o desfasoara in sectorul editorial (din 1960).
A fost secretar al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă (1964-l968), apoi consilier general al aceluiasi Comitet. Din 1970, Niculae Gheran este redactor la Editura Stiintifica si Enciclopedica, unde conduce colectivul de literatura si arta.
În colaborare cu Puia Florica Rebreanu, editează volumul Rebreanu la lumina lămpii (1981), conținând corespondența de familie. Niculae Gheran îi adaugă acesteia ample comentarii istoriografice, menite a clarifica zone mai puțin cunoscute sau controversate din biografia scriitorului.
Cea mai importantă realizare a sa este ediția critică Liviu Rebreanu – model de cercetare istorico-literară bazata pe o informatie impresionanta, scoasa din periodice si arhiva familiei prozatorului.
A dedicat marelui prozator două volume monografice: Tinarul Rebreanu (1986) și Rebreanu. Amiaza unei vieti (1989). A îngrijit ediții din Gh. Brăescu, Al. I. Odobescu și N. Iorga.
A semnalat și comentat în presă documente inedite ale scriitorilor M. Sadoveanu, Ibrăileanu, Arghezi, Camil Petrescu, Eugen lonescu, Perpessicius. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor în 1981.
Emil Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud a transmis un mesaj de condoleanțe.
„Profund îndurerați, am aflat că Cetățeanul de Onoare al Județului Bistrița-Năsăud, scriitorul, Niculae Gheran, a trecut la cele veșnice, lăsând un gol imens în sufletul nostru, al tuturor celor care l-am cunoscut și apreciat pentru întreaga carieră.
Dumnezeu să-l odihnească în pace, iar familiei sincere condoleanțe și multă putere!”, se arată în comunicat.