Autorităţile din Uriu, care ar trebui să vegheze ca legea să fie respectată şi în Ilişua, îşi bat joc de unul dintre monumentele de importanţă naţională.
Este vorba despre castrul roman Arcobadara – localizat la sud-est de satul Ilișua (comuna Uriu), pe o terasă înaltă a râului Ilișua, pe platoul Măgura.
Specialişti de la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, dar şi preşedintele Comisiei Naţionale LIMES au vizitat recent monumentul şi au constatat cu stupoare că în zona de protecţie s-a turnat asfalt. Mai grav, în imediata apropiere a castrului roman au apărut şi construcţii noi. Se pare că toate aceste intervenţii sunt ilegale.
„Zi tristă pentru pagina noastră! Asfalt în castrul roman de la Ilișua! Nu e suficient că în perimetrul lui, sau imediata apropiere, au apărut case noi, încă neterminate! Nu e suficient că nu găsim soluții pentru ca măcar băile să le scoatem din mărăcini… Acuma îl și asfaltăm!”, s-au revoltat cei care se ocupă de valorificarea si promovarea limes-ului roman în Bistriţa-Năsăud.
Grav şi ilegal, în Ilişua
„Prin lege, este obligaţia Consiliului Local şi a Primăriei să protejeze zona, în calitate de administratori. Dacă ar fi în proprietatea Consiliului Judeţean, ar fi şi această instituţie implicată. Dar castrul roman figurează în proprietatea Consiliului Local. Ei administrează terenul”, a explicat pentru Bistriţeanul.ro Felix Marcu – preşedintele Comisiei Naţionale LIMES şi director al Muzeului Naţional de Istorie din Cluj-Napoca.
Acesta a mai precizat că Muzeul Judeţean are responsabilitate ştiinţifică în zonă. „Având specialişti şi făcând săpături acolo de ani de zile, cei de la Muzeul Judeţean ei sunt implicaţi din punct de vedere ştiinţific. Dar atât… Dacă legea este încălcată, intervin responsabilităţi pentru Direcţia Judeţeană pentru Cultură, care aparţine de Ministerul Culturii, şi pentru Poliţia de Patrimoniu, dacă se petrec infracţiuni grave”, a mai spus Felix Marcu.
Important pentu UNESCO, ignorat de bistriţeni…
Orice intervenţie în zonă, orice cazma băgată în pământ într-un sit arheologic are nevoie de aprobări speciale. Mai ales când este vorba despre un monument de categoria A, de importanţă naţională. Mai ales că el face parte dintr-o propunere pentru lista indicativă naţională şi pentru viitoarea listă UNESCO – a subliniat Felix Marcu.
„Orice săpătură trebuie să se facă cu supraveghere arheologică, dacă se află în zona de protecţie. Sau cu cercetare arheologică preventivă, dacă este o intervenţie în situl arheologic… Cei care au făcut lucrări acolo au intrat şi în situl arheologic, dar şi în zona de protecţie…!”, a avertizat preşedintele Comisiei Naţionale LIMES.
Una dintre responsabilităţile Comisiei Naţionale LIMES se referă şi la monitorizarea siturilor arheologice. „Am mai luat atitudine în cazul unor proiecte care s-au derulat cu grave încălcări ale legii şi în Dobrogea, şi la Drobeta, şi în nord-vestul României…”, a punctat Felix Marcu.
Specialistul subliniază gravitatea faptei: „Lucrarea este deja făcută. Nu ştim în momentul de faţă cât de grave sunt pagubele. Cât de adânc au intrat sub pămnt, cât au ras din vechiul drum… Nu cred că au turnat asfalt direct peste ce au găsit în zonă, fără să sape, să cureţe… Obligaţia lor ar fi fost să anunţe autorităţile înainte de a începe lucrarea!”
Urmează o evaluare serioasă a situaţiei
„Noi vom face o sesizare către Comisia Naţională de Arheologie, care – în urma sesizărilor făcute de specialişti – va numi o comisie care va întocmi un raport de constatare a pagubelor… Cert este că nu s-a respectat legea”, a admis Felix Marcu.
Acesta a mai precizat că va urma o evaluare serioasă asupra acestor intervenţii, care să constate dacă s-au produs pagube şi cât de grav afectează ele monumentul de importanţă naţională.
„S-a întâmplat recent şi în judeţul Cluj ceva similar. Se întâmplă frecvent. Uneori primarii nu ştiu, dar în acest caz – primarul ştie despre ce este vorba şi, conform legii el ar trebui să vegheze asupra respectării legii…„, afirmă Felix Marcu.
Motive de îngrijorare şi pe viitor…?
„Nu s-a respectat legea, ceea ce este grav. Ce mă îngrijorează pe mine cel mai tare – este faptul că nu avem garanţia că în viitor nu se va distruge şi mai mult din monument… În vecinătate, am văzut construcţii noi, foarte aproape de situl arheologic, care – din câte ştim noi – s-au făcut de asemenea fără cercetări arheologice prealabile. Ceea ce este foarte grav! Pentru că acelea sigur au distrus monumentul, făcând fundaţii la adâncimi mari şi multe altele…”, a mai spus preşedintele Comisiei LIMES.
Acesta speră ca măcar în viitor asemnea intervenţii să nu se mai întâmple, fără consultarea specialiştilor.
„În certificatele de urbanism şi în reglementările de urbanism ei au obligaţia să ceară aviz de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură! Iar în acel aviz ar trebui să fie specificat că au nevoie de supraveghere arheologică sau de cercetări preventivă dacă e în situl arheologic… Este nevoie de acest aviz şi pentru construcţia unei case, a unei anexe sau a unui coteţ… Pentru orice intervenţie este nevoie de aviz…!„, a mai avertizat Felix Marcu.