0.6 C
Bistrița
vineri, noiembrie 22, 2024

EXTRA: Seara filmului românesc, la Muzeul Judeţean din Bistriţa!

Inedit şi necesar, în Bistriţa: din 12 până în 14 septembrie, iubitorii de filme vor avea ocazia să se delecteze, în curtea Muzeului Judeţean din Bistriţa, cu câteva documentare de excepţie şi filme extraordinare! 6 motive pentru care NU ai voie să ratezi acest eveniment:

Curtea Muzeului Judeţean se transformă – săptămâna viitoare – într-un cinematograf în aer liber! Ana Events le va oferi tuturor bistriţenilor pasionaţi de filme şi documentare, trei seri de excepţie. Câteva dintre cele mai reuşite creaţii cinematografice ale ultimilor ani vor fi proiectate la Muzeu, începând cu ora 20:00. Toate filmele sunt realizate de tineri regizori români.

Joi, 12 septembrie

  • ora 20:00 – Blestemul Ariciului (documentar, 2004)
  • ora 22:00 – 6,9 pe Scara Richter (comedie)

Vineri, 13 septembrie

  • ora 20:00 – Vama Veche (documentar)
  • ora 22:00 – Moromeţii 2

Sâmbătă, 14 septembrie

  • ora 20:00 – Roboţelul de aur (documentar)
  • ora 22:00 – Pup-o, mă! (comedie)

 

Biletele se găsesc la Muzeul Judeţean sau Copacul de Cafea, preţul unui bilet fiind de 15 lei/zi.

Cei interesaţi pot opta şi pentru un abonament de 35 de lei care le va permite accesul la toate cele 6 proiecţii.

Iată mai jos cele 6 motive pentru care nu ai voie să ratezi Seara Filmului Românesc, la Bistriţa:

1. Blestemul Ariciului, regia Dumitru Brudala, ASTRA FILM, 2004

Filmul urmărește pe parcursul unui an, o familie extinsă de rromi aparţinând comunităţii Băieşilor, care trăiesc într-o sărăcie extremă. Autorul îi însoţeşte în drumurile pe care le fac din catunul lor din munte – spre satele din vale, unde târguiesc mături şi coşuri pentru bani sau mâncare.

Aceste „expediţii” de iarnă sunt de fapt un drum al supravieţuirii, pentru că familia nu are nicio altă sursă de venit. Filmul este mai mult decât povestea zbaterilor lor pentru supravieţuire.

Pe parcursul celor 100 de minute, aflăm de ce băieşii fug de munca câmpului sau care sunt relaţiile lor cu ciobanii români. Aflăm, totodată, şi cum îi privesc pe băieşii bogați din comunitate – aşa-numiţii bişnițari, care au făcut averi imense din escrocherii cu inele false.

Avem ocazia, urmărind acest film, să observăm îndeaproape o gândire mitologică, activată în viaţa de zi cu zi, alături de sentimentul de apartenenţă la credinţa ortodoxă. Avem ocazia să înţelegem mai bine viaţa unei comunităţi, cu suferinţele şi absurdităţile ei, cu spiritul şi umorul care o însoţesc…

2. Roboțelul de aur, regia Mihai Dragolea şi Radu Mocanu, 2015

Steluța Dută – cunoscută ca „Roboțelul de aur” – o boxeriţă de 32 de ani, multiplă campioană europeană și mondială, se pregătește pentru ultimul mare campionat din cariera sa sportivă. Cu speranța că acesta îi va adduce ceea ce i-a lipsit întotdeauna: o casă. Abandonată la naștere, Steluța a trăit o viață dificilă în casele de copii, în perioada comunistă.

Etichetată drept copil-problemă, ea a fost alungată din cămin la vârsta de 16 ani și a trăit în derivă până la vârsta de 20 de ani, când a fost descoperită de antrenorul și părintele său adoptiv, Constantin Voicilasi.

În timp ce se pregătește pentru campionatul european, Steluța decide să se împace cu trecutul: își întâlnește familia biologică și prietenii din copilărie, marcați și ei de experiența instituționalizării. Cariera de sportivă ar putea fi salvarea Steluței. În timp ce mass media capitalizează povestea Steluței, amăgind-o cu promisiunea unor recompense fabuloase, ea continuă antrenamentele. Antrenorul Voicilasi o ajută în continuare cu credința că Steluța e capabilă să câştige din nou medalia de aur.

Filmul a fost proiectat la Festivalul Internațional de Documentar și Drepturile Omului, One World Romania – România, 2016 şi a primit Trofeul Real BUZZ pentru Cel Mai Bun Documentar (la Festivalului Internațional de Film BUZZ CEE, România, 2016), Trofeul Docuart (București Docuart Fest 2015). A fost, totodată, nominalizat  pentru Premiul Tănără Speranță, la Premiile Gopo în 2016.

3. Vama Veche – regia Bogdan Fanariu

„Și cu telefonul îl filmez dacă este nevoie și tot facem filmul!”, a tot spus tânărul regizor Bogdan Fanariu, pe când se lupta să obțină sponsorizări. Iar când producătorul s-a retras, ideea a devenit realitate.

Personajul principal este chiar Vama Veche, iar poveștile ce se derulează în film compun perfect starea și amintirile care se formează în acest loc magic, vară de vară. Prietenie, distracție, fluturi în stomac, răsărit, apus și amintiri impregnate pe piele cu sare și nisip – cam acestea sunt ingredientele principale ale filmdocumentarului „Vama Veche – fără filtru”.

Distribuție : Bogdan Fanariu, Ursu Marius, Alin Popa, Adela Mihai, Claudia Susanu, Beatrice Rubica, Alexandra Bacaoanu, Cristina Almasan, Cristina Floroiu, Mihaela Raducu, Dragos Dumitru, Vadim Rusu, Vasile Calofir, Gabriel Zaharia, Dana Balan, Ionut Marcu.

[arve url=”https://www.youtube.com/embed/DONCXmlhu3o” /]

În afara documentarelor, la Muzeul Judeţean puteţi viziona şi două comedii spumoase, alături de filmul de referinţă al lui Stere Gulea – Moromeţii:

4. 6,9  pe scara Richter (regia & scenariul – Nae Caranfil, Comedie, 2017)

Un tânăr actor de teatru navighează cu greu între un rol complicat într-un spectacol de „musical”, o nevastă geloasă până la depresie și obsesia marelui cutremur devastator, anunțat ca iminent de toți „experții”. Însă „adevăratul” cutremur pentru el se dovedește a fi re-apariția intempestivă a propriului său tată, după decenii de absență. Manipulator și amoral, tatăl se instalează în universul fiului, confiscându-l cu totul și bulversându-i existența.

Tony-actorul, soția sa instabilă psihic, tatăl hedonist și frumoasa (deși mult prea tânăra) iubită a acestuia, evoluează împreună într-un „cadril” tragi-comic, în așteptarea unui dezastru seismic și a unei premiere teatrale unde, cel puțin în intenții, „toată lumea râde, cântă și dansează…”

În distribuţie:  Teodor Corban, Laurenţiu Bănescu, Maria Obretin

5.  Moromeţii 2 – Regia Stere Gulea, 2018

Moromeții 2 continuă povestea familiei lui Ilie Moromete, din satul din Câmpia Dunării, avându-l în prim-plan pe mezinul Niculae. Peste lumea pe care o cunoșteau (în care cel mai important lucru era să ai pământ pe care să-l muncești) a trecut un război. Toată ordinea vieții lor se schimbă, o dată cu venirea noului regim, care propovăduiește egalitatea. Se șterg diferențele într-un mod forțat și violent, iar albul devine negru și invers.

Anii 1945-1946 îl găsesc pe Ilie Moromete îmbătrânit, dar încă în putere. Între el și cea de-a doua soție, Catrina, tensiunile de-o viață continuă. Reproșurile au legătură cu pămîntul, copiii din prima căsătorie ai lui Ilie și cu gelozia femeii. Doi dintre copiii cei mari ai lui Moromete au plecat la București. Unul a murit, iar cel mic făcuse deja trei clase la liceu și se oprise înainte de ultimul an, din motive financiare. Niculae își dorește cel mai mult pe lume să învețe și să-și termine școala. El este cel care va scrie mai târziu despre vremurile noi și cele vechi.

Ilie Moromete și-ar fi dorit ca fiii săi să rămână în sat și să muncească toți pămîntul pe care îl au aveau. E singurul mod în care și-ar fi imaginat viitorul. Ce i se întâmplă e foarte departe de această proiecție. Dorințele lor și ale lui nu se întâlnesc niciodată. Cei tineri vor să vândă pămîntul, el încearcă cu disperare să-l păstreze. Va încerca să-l împartă, doar când i se face teamă că îl va pierde.

Oamenii trăiseră mai bine sau mai greu, dar fiecare putea să vorbească despre tot și despre toate. Odată cu venirea comuniștilor „adevărul” devine unul singur, iar colectivizarea va răsturna cu susul în jos toată lumea lui Moromete.

Promisiunile lumii noi, în care totul e posibil dacă te înregimentezi, îl vor pune la încercare pe Niculae, care va deveni ziarist și scriitor.

6.  Pup-o, mă! (2018, regia Camelia Popa)

Uită de flori, bomboane, cadouri scumpe sau orice efort de a cuceri persoana iubită. Dacă ți-a picat cu tronc, du-o de Ziua Lânii în comuna Răchiţele și pup-o, mă! Se spune că rămâne a ta pe viață și că veți duce un trai îmbelșugat și lipsit de griji.

Asta este premisa unei comedii de situație, în care urmărim trei ciobani deja trecuți de vârsta însurătorii, dar care în nici un an de Ziua Lânii n-au avut prilejul să coboare de la stână în sat, să pupe și ei o mândră.

Ținuți din scurt de un baci obsedat de avere, ei își petrec această zi cu oile și câinele Bobiță. Când își pierd orice urmă de speranță, două „zâne” de la capital își proptesc mașina în gardul stânii lor. Nu trebuie decât să le pupe, dar e complicat… Apare și un strigoi, apare și o pușcă, dispare o mașină… E complicat, dar băieții sunt hotărâți.

ARTICOLE SIMILARE

Ultimele Știri

Sponsorizate

Noua colecție de iarnă, la DYA Cool Fashion: Se poartă gecile și paltoanele cu gulere de blană! Găsiți inclusiv mărimi mari 6XL sau 60-62

Magazinul DYA COOL FASHION este cunoscut în rândul bistrițencelor că aduce haine de calitate, elegante sau...

MATEROM AUTOMOTIVE angajează Facturist organizat și atent la detalii

Compania MATEROM AUTOMOTIVE este în căutarea unui Facturist organizat și atent la detalii, pentru a se alătura echipei noastre. Vei fi responsabil/ă de gestionarea activităților legate de facturare, înregistrarea documentelor contabile și menținerea unei comunicări eficiente cu clienții și colegii.

O armă reală – PREMIUL oferit de Poligon Tactical Defense Bistrița la concursul care marchează primul an de existență

Singurul poligon de trageri indoor din județ s-a deschis acum un an, la Bistrița. Dar băieții...