Ionuţ Rus, un tânăr din Bistriţa care a petrecut luni de zile în Nepal şi India, a pus pe picioare un impresionant proiect: produce costume bărbăteşti din cânepă pe care le vinde apoi în Franța, USA și Italia…! „Ca și vagabond ajungi mereu în locuri ciudate, îți e dat să cunoști oameni interesanți și să te descurci cu puțin…”
După ce a petrecut luni de zile explorând uimitoarele civilizaţii din India și Nepal, bistriţeanul Ionuţ Rus s-a lăsat cucerit de o idee: aceea de a exploata cânepa românească până în pânzele albe…
„Ideea s-a născut tot în Nepal, culmea… Căci departe de casă, prin țări străine, limbi, rituri și obiceiuri străine se naște un sentiment ciudat de dor, și cu cât stai să meditezi mai îndeaproape asupra altor culturi și limbi, cu atât te simți mai atras de propria ta glie, cultură și limbă…”, a povestit Ionuţ Rus pentru Bistriţeanul.ro.
Aşa a apărut DeIonescu.com:
Totul a început cu o întâlnire miraculoasă…
„Ca și vagabond ajungi mereu în locuri ciudate, îți e dat să cunoști oameni interesanți și să te descurci cu puțin…”, admite Ionuţ Rus.
Tânărul ne-a povestit că s-a nimerit să întâlnească, într-un mic sat nepalez de la poalele munților Himalaia, un japonez mai excentric.
„Shey babaji – așa îl striga lumea – își petrecuse tinerețile hălăduind într-o peșteră ca și discipol al unui sadhu indian, care-l învățase taina de-a crește cânepă. Și astfel, de peste 30 ani se apucase și el să se-ndeletnicească cu o așa ocupație excentrică. Creștea Cannabis Sativa L., sau cânepă industrială. Ţăranii la sat îi zic cânepă românească...”
Japonezul Shey babaji creştea cânepă atât pentru fibră, cât și pentru sămânță. Cultivase cânepă în India, apoi în țara natală – Japonia, apoi se căsătorise cu-o anume Madame în Franța și cultivase și acolo. Iar acum își găsise un mic petec de pământ într-un uitat-de-lume sat nepalez unde făcea tot același lucru – ne-a povestit Ionuţ Rus.
Ciudat şi amuzant: să cauţi la mii de kilometri ceea ce ai deja, acasă…
Atras de recenziile excelente ale unor neo-zeelandezi, australieni, dar și americani, nemți sau francezi – tânărul din Bistriţa încerca să găsească „cea mai strașnică țesătură și s-o aduc acasă. Ce urma să fac cu ea, nu știam încă…”, explică Ionuţ Rus.
„Ajuns – întâmplător sau nu – în acest sat, i-am povestit niponului of-ul și dorința mea de a găsi pânză din cânepă autentică. Lucru care l-a amuzat teribil. După ce-am servit un ceai, căci așa se ominește oaspetele în zonele cu pricina – mi-a spus că cea mai strașnică pânză de cânepă pe care el pusese mâna a fost chiar o țesătură de cânepă românească…!
Undeva prin anii ‘90-’91, pe vremea când locuia în Franța… I se părea ciudat și amuzant faptul că eu bătusem atâta drum să caut ceea ce aveam deja acasă… E ca și-n povestea aceea evreiească cu Jelek fiul lui Melek. Pentru mine momentul a sunat a «Bingo!». Şi uite așa am ajuns – odată întors pe meleagurile noastre, prin septembrie 2018 – să mă preocupe subiectul…”, îşi aminteşte Ionuţ Rus.
Se împlineşte în curând aproape un an de când a început proiectul.
A fost ajutat, ce-i drept, și de istoria țării: „România pe vremea Tovarășului avea o industrie prosperă în această direcție. În anul loviturii de stat ’89, ocupam locul I în Europa la cultura cânepii (cu peste 56.000 ha. cultivate) și locul III în lume după China și URSS…
Aveam cea mai mare stație de prelucrare a cânepii din Europa la Sânniculau Mare (în judeţul Timiș). Dar și sănătoase centre de cercetare și dezvoltare – vezi Lovrin (tot judeţul Timiș). Aici a fost omologat în 1981 soiul «Lovrin 110», iar mai apoi dezvoltat în «Lovrin 111» – unele dintre cele mai reușite și mai productive soiuri de acest fel din lume…”, explică Ionuţ Rus.
O poveste tragi-comică made in Bistriţa…
E suficient să frunzăriţi câteva minute deionescu.com – ca să rămâneţi şi voi cu senzaţia că aţi aterizat pe un site fashion occidental. Impecabil design, umor, poveşti şi mult suflet.
„Povestea modelelor alese, dacă e să vorbesc cu franchețe și deschis, e tragico-comică… Bugetul nostru de promovare fiind mult sub nivelul mării, am făcut totul, vorba românului, cu rubedenii, amiciții și cumetrii…”, admite amuzat Ionuţ Rus.
Tânărul a apelat la prieteni şi cunoştinţe din Bistriţa pentru a duce la bun sfârşit povestea. Au acceptat rolul de modele pentru costumele DeIonescu un prieten student la medicină în Cluj, un bistriţean actor la Teatrul Gong din Sibiu şi un talentat agent imobiliar din Bistrița.
„Fotograful – Cristian Drăgan – îmi e văr de-al doilea, de loc din Țara Năsăudului. Asistentul de imagine – Alin Ceuca – a venit la recomandarea fotografului (și el bistrițean). Iar directorul de imagine, Marius Poienariu, tot din Bistrița, ni s-a alăturat la o masă… Am mâncat, am băut vin local de Jelna, și-am căzut de acord să facem bine și nu rău…”, a povestit Ionuţ Rus.
O viziune: Cum spuneau tovarăşii – o „Integrată”…
„I-am abordat așadar pe treabă bună, cu voiciune și cu o viziune: aceea de-a crea o «Integrată» – cum îi ziceau tovarășii… Adicătelea, să aducem sub aceeași cupolă Filatura-Țesătoria-Finisarea. Prin care să putem controla întreg procesul cânepii de la sămânță la produs finit…”, confirmă Ionuţ Rus.
Tânărul întreprinzător din Bistriţa şi-a văzut, în cele din urmă, visul împlinit: „Cu voia zeilor, toți s-au declarat deschiși să contribuie, în funcție de abilitatea fiecăruia, la re-vitalizarea cânepii românești…”
Mai mult, echipa care a pus la punct întregul proiect a reuşit să şi vândă din creaţiile DeIonescu. „Slavă Providenței – da…! Am vândut. Activitatea am început-o acuși o lună și ceva… Iar până acum am avut interes din Franța, USA și Italia. Am mai avut și prieteni care-au decis să ne dea o mână de ajutor. Au mai pescuit şi ei, pe ici pe colo, ba o vestă, ba o pereche de nădragi, fiecare după buget și nevoi, se-nțelege…”
[arve url=”https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FDEIONESCUhemp%2Fvideos%2F2334811896762014%2F&show_text=0&width=560″ /]
