Doar o săptămână ne desparte de Festivalul Celtic Transilvania! Cât de oportună este ideea unui festival cu tematică celtică, în care muzica se îmbină cu istoria? Cum trăiau oamenii acum 2200 de ani, cum se îmbrăcau sau ce podoabe purtau – ne explică Sándor Berecki, cercetător la Muzeul Județean Târgu-Mureș…
Într-un dialog cu arheologul bistriţean Radu Zăgreanu, cercetătorul Sándor Berecki, de la Muzeul Județean Târgu-Mureș, ne dezvăluie care a fost rolul celţilor pe aceste meleaguri, care au fost cele mai importante descoperiri în Transilvania şi cum arăta Satul Celtic acum 2200 de ani, adică pe la începutul secolului 2 î.Chr.
Care a fost impactul civilizației celtice asupra acestei zone a Europei din care facem și noi parte?
În secolului 4 î. Chr începe marea expansiune a civilizaţiei celtice în toată Europa: din Insulele Britanice până în Anatolia, şi de la Vistula până în Italia şi Grecia.
Celţii au ajuns în Banat, Crişana şi Transilvania pe la mijlocul secolului 4 î.Chr. şi urmele arheologice ale civilizaţiei lor pot fi documentate până pe la începutul secolului 2 î.Chr.
Descoperirile arheologice din Transilvania atribuite celţilor din această perioadă atestă o populaţie cu economie bazată pe agricultură şi creşterea animalelor, care – în contrast cu oraşele lumii mediteraneene de atunci – trăiau în sate şi cătune cu gospodării mai mici sau mai mari. Dar, aşa cum reiese din analiza inventarelor funerare – erau conduşi de o elită războinică. Arma de bază a acestora era spada, lancea, şi scutul, foarte rar fiind găsite şi coifuri de bronz sau fier sau chiar elemente de la care de luptă cu două roţi.
Meşterii epocii erau foarte iscusiţi, realizând podoabe (fibule, brăţări, colane, mărgele, centuri de brâu) de o expresie artistică unică şi autentică. Olarilor celţi li se datorează răspîndirea şi generalizarea roţii olarului în această parte a Europei.
Cele mai importante descoperiri din zona Transilvaniei
Din perspectiva arheologului, toate descoperirile sunt importante, deoarece toate sunt capsule de timp care ne dezvăluie anumite aspecte ale lumilor demult apuse.
Aşezările, fără loturi de materiale impresionante din punct de vedere muzeal-expoziţional, oferă indicii referitoare la modul de viaţă, meşteşugurile practicate, dieta, cunoştinţele tehnice etc. ale acestor comunităţi. Cimitirele constituie baza analizei obiceiurilor funerare şi a reconstituirii vieţii spirituale din epocă.
Dacă ar trebui însă să numesc câteva descoperiri mai cunoscute, cu siguranţă aş începe cu mormântul războinicului de la Ciumeşti (jud. Satu Mare) cu al său faimos coif cu pasăre. Dar la fel de important este cimitirul de la Pişcolt (jud. Satu Mare) cu 186 de morminte sau cel de la Apahida (jud. Cluj) cu circa 100 de morminte, ambele cu descoperiri excepţionale la nivel european.
O microregiune cu trei cimitire extrem de importante, dintre care unul cercetat integral, altul în curs de cercetare şi al treilea aşteptând să-i vină rândul se află în judeţul Bistriţa-Năsăud, în hotarul satului Fântânele, comuna Matei.
De fapt, de pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud se cunosc extrem de multe cimitire celtice, majoritatea cercetate doar parţial, precum cele de la Archiud, Cepari, Dipşa, Galaţii Bistriţei, Orosfaia, Sălcuţa sau Şopteriu.
În privinţa realizărilor artei celtice aş menţiona statueta de bronz reprezentând un mistreţ descoperit la Luncani (jud. Cluj), sau coiful de la Silivaş (jud. Alba) a cărui apărătoare a fost ornamentată cu un motiv vegetal foarte elaborat. Vasul cu două torţi reprezentând un personaj feminin şi altul masculin descoperit la Blandiana (jud. Alba) pe lângă valenţele sale artistice reflectă şi aspecte ale vieţii spirituale ale epocii. Mormântul cu car de luptă de la Toarcla (jud. Sibiu) oferă indicii referitoare la ierarhiile sociale şi chiar a divizării elitei războinice. Şi enumerarea ar mai putea continua…
Cât de oportun este un festival cu tematică celtică – un festival care îmbină istoria cu muzica la Beclean Băile Figa?
Atât din punct de vedere al istoricului, cât şi din cea a pasionatului de muzică, această combinaţie realizată la Figa mi se pare unică, prin urmare originală şi, fără dubiu, binevenită.
Prin faptul că cele două evenimente – adică „satul celtic” şi concertele – se desfăşoară simultan şi în locaţii foarte apropiate, festivalul în sine este o posibilitate pentru cei pasionaţi de muzică să viziteze programele şi activităţile oferite de reenactori, iar cei care vin pentru vizitarea satului celtic să participe la concerte.
Ca istoric şi mai ales ca vizitator, aş remarca totuşi lipsa posibilităţii de interactivitate a publicului cu „satul celtic”. Ar fi binevenite activităţi şi ateliere educaţionale şi de pedagogie muzeală pentru cei mici şi cei mari, cum ar fi olăritul, ţesutul, dar şi trasul cu arcul, aruncatul cu suliţa, sau jocuri de socializare antice (precum moara), toate acestea relativ uşor de realizate şi cu un impact considerabil asupra atragerii şi unui altfel de public.
Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pregătește o expoziție cu tema Celții în Transilvania. Ce teme abordează această expoziţie?
Expoziţia îşi propune să prezinte anumite aspecte ale lumii celtice transilvănene, precum societatea (femeia, copilul şi războinicul), arta, meşteşugurile, economia, contactele cu popoarele învecinate, viaţa spirituală şi obiceiurile funerare.
În acest scop au fost selectate cele mai reprezentative piese din muzeele din ţară, printre colaboratori numerându-se Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, Muzeul Grăniceresc Năsăud, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, Muzeul din Aiud, Muzeul Judeţean Satu Mare, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Muzeul Judeţean Mureş, Muzeul Banatului Timişoara, Muzeul Judeţean Arad şi Muzeul Municipal Mediaş.
Expoziţia va fi vernisată în luna septembrie la Alba Iulia, urmând ca acesta să fie itinerată, următoarea locaţie fiind Muzeul Grăniceresc Năsăud, unde va putea fi vizitată în perioada octombrie 2019 – ianuarie 2020 – a mai precizat Sándor Berecki.
