Referitor la declarațiile ministrului educației, Ecaterina Andronescu, legate de integrarea elevilor cu cerințe educative speciale în învățământul de masă, Asociația Autism Europa – Centrul de Resurse și Referință în Autism Micul Prinț lămurește următoarele:
Ieri, ministrul educației, Ecaterina Andronescu a declarat pentru Digi TV cu referire la elevii cu cerințe educative speciale:
„Noi acum îi avem pe cei cu dificultăţi de învăţare, să îi numim aşa generic, împărţiţi în două categorii. Pe unii îi trimitem în şcolile speciale, iar alţii sunt în şcolile normale, integraţi în clasele normale. Acolo, din păcate, într-o foarte mică măsură reuşim să asigurăm profesori de sprijin pentru copiii integraţi în clasele normale şi atunci creăm dificultăţi la profesori. Şi mă gândeam dacă nu am putea să îi împărţim mai mulţi într-un loc şi să punem profesori de sprijin acolo. Adică aş vrea: ca şi lor, celor integraţi în şcolile de masă, să le putem asigura profesori de sprijin”, a spus aceasta.
În acest sens, facem următoarele precizări:
1. Potrivit unui studiu derulat de FEDRA la începutul acestui an, 59,8% dintre copiii diagnosticați cu tulburări din spectrul autist sunt școlarizați în grupe/clase tipice din învățământul de masă, o mare parte fără sprijin educațional de la stat, iar 12% nu sunt școlarizați deloc, aspect extrem de grav. Acest grad crescut de incluziune în învățământul de masă se datorează EXCLUSIV lobby-ului susținut de organizațiile de părinți, dar și legislației europene care previne, prin toate mijloace, discriminarea elevilor pe criterii de dizabilitate.
2. Majoritatea copiilor cu TSA incluși în învățământul de masă sunt însoțiți de facilitatori școlari plătiți de familii și reușesc să fie integrați tot datorită terapiei de recuperare intensivă și precoce plătită TOT de familii.
3. Legislația românească în domeniu este contradictorie. Pe de o parte, Ordinul MENCS nr. 6134/2016 privind interzicerea segregării şcolare în unităţile de învăţământ preuniversitar prevede la articolul 5: „constituie segregare şcolară pe criteriul dizabilităţii şi/sau al cerinţelor educaţionale speciale separarea fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale în grupe/clase/ clădiri/ultimele două bănci/altele din învăţământul de masă, astfel încât procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale dintr-o grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele a unei unităţi de învăţământ preuniversitar de masă este disproporţionat în raport cu procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale dintr-o altă grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele din aceeaşi unitate de învăţământ preuniversitar de masă, de acelaşi nivel.”
(2) Constituirea de grupe cu antepreşcolari sau preşcolari ori clase cu elevi cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale într-o unitate de învăţământ preuniversitar de masă reprezintă segregare şcolară şi este interzisă.
Pe de altă parte, Legea autismului prevede la articolul 4.2. că:
„Elevii diagnosticați cu TSA au acces la servicii de educație specializate acordate în funcție de tipul și gradul handicapului și de nevoile educaționale specifice copilului/elevului/tânărului cu tulburare de spectru autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate. Serviciile educaționale se acordă în cadrul sistemului de învățământ special, prin unitățile de învățământ special și în cadrul unităților de învățământ de masă prin serviciile educaționale de sprijin furnizate de specialiști din centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE/CMBRAE) și de specialiști din învățământul special, așa cum sunt ele prevăzute de legislația în vigoare”.
Iar la articolul Art. 13 că:
(2) Școlarizarea copiilor/elevilor cu TSA se face:
a) în grupe/clase/individual în unități de învățământ de masă, de tip incluziv;
b) în grupe/clase de învățământ special integrate în unități de învățământ de masă;
c) în grupe/clase din unități de învățământ special;
d) în centre școlare pentru educație incluzivă.
4. Nici învățământul special românesc nu este adaptat nevoilor elevilor diagnosticați cu tulburări din spectrul autist, dovadă clară fiind procentul mare de elevi cu TSA neșcolarizați sau școlarizați la domiciliu (17.7%) și refuzul tot mai persistent al familiilor de a-și direcționa copiii diagnosticați cu autism spre învățământul special. Școlile speciale nu funcționează pe sisteme educative adaptate nevoilor copiilor cu autism (TEACCH, PECS) și nu îi pregătesc pentru viață, dovadă stând faptul că integrarea în câmpul muncii a adulților cu tulburări din spectrul autist este, practic inexistentă în România.
5. Ghidurile medicale internaționale susțin integrarea elevilor cu tulburări din spectrul autist în învățământul de masă pentru ca aceștia să își însușească abilități de comunicare, socializare și comportamentale cât mai apropiate de cele ale colegilor neurotipici.
În concluzie, „ideea” doamnei ministru de a înființa clase speciale în învățământul de masă, deși are aparent la bază intenții bune – „Adică aş vrea: ca şi lor, celor integraţi în şcolile de masă, să le putem asigura profesori de sprijin”- denotă lipsa de cunoștințe în ce privește legislația din domeniul educației și în realitate e emisă nu în interesul elevilor, ci pentru că doamna ministru simte că prin prezența copiilor cu cerințe educative speciale în învățământul de masă „creăm dificultăţi la profesori”.
Considerăm că prin aceste declarații doamna ministru încearcă să remedieze impotența unui sistem educațional chemat să creeze condiții pentru toți elevii, indiferent de starea lor de sănătate. Ministerul Educației este obligat să asigure personalul de sprijin pentru incluziunea copiilor cu cerințe educative speciale în învățământul de masă, să angajeze și să plătească la un nivel corespunzător personal de sprijin, nu să caute „soluții” în detrimentul elevilor.
Elevii cu tulburări din spectrul autist și cerințe educative speciale au nevoie de examene și testări naționale adaptate, personal de sprijin, facilitatori școlari plătiți de stat și de locuri speciale la licee și școli profesionale.
Pentru a fi pregătiți pentru viață au nevoie de un proces educativ incluziv real, nu de scuzele, justificările și bâjbâielile unui sistem în care asigurarea finanțării pentru educație de calitate cade în sarcina părinților.
Asociația Autism Europa
Centrul de Resurse și Referință în Autism Micul Prinț
