Dată fiind vâlva făcută în urma modificărilor aduse Codului de Procedură Penală, deputatul PSD Daniel Suciu vine cu explicații. Mai jos aveți câteva exemplificări și informații transmise din cadrul PSD.
Codul de Procedură Penală
- Acuzația de netransparență- Realitate: Modificarile au fost făcute în Parlament, în cadrul ședințelor Comisiei Speciale. Toate dezbaterile au fost transmise live, cu invitați de la TOATE asociațiile profesionale și toate partidele. Au fost zeci de ședințe ale comisiei. NUMAI dezbaterea în plen a durat 6 ore. Spre comparație, 151 de articole ale CPP au fost modificate prin OUG în 2016, fără nicio zi de dezbatere parlamentară.
- Date tehnice: s-au operat 316 modificări din care: 165 aparțin CSM, 15 Asociațiilor Profesionale, 87 MJ (din acestea 38 comune cu CSM), 33 provenind de la partide, votate în unanimitate, inclusiv 8 de la USR și 17 de la PNL
Câteva exemple de interpretări
1: „Procurorii nu mai pot publica informații despre dosarele aflate în faza de urmărire penală”
Adevărul: Procurorii vor putea comunica public date despre dosare, atunci când există „un interes public prevăzut de lege” sau când „e necesar în interesul aflării adevărului”. (Art. 4, alin. 4)
2: „Un violator sau un interlop va putea participa la audierea victimelor sale”
Adevărul: Victima unei agresiuni sexuale are prin lege statutul de „martor vulnerabil” (Art. 113) și beneficiază de măsuri speciale de protecție. La fel, orice parte vătămată, dacă are motive de temere, poate solicita statutul de „persoană protejată” (Art. 92). Una din măsurile de protecție prevăzute în lege este ca persoanele aflate în situațiile de mai sus să poată fi audiate fără a fi în prezența agresorilor – audierea asigurându-se prin mijloace audio-video cu distorsionarea imaginii și a vocii. (Art. 126)
3: „Cei suspectați de spălare de bani sau evaziune fiscală nu mai pot fi arestați, decât în condiții excepționale”
Adevărul: Cei suspectați de spălare de bani sau de evaziune fiscală pot fi arestați pentru aceleași motive valabile în cazul tuturor infracțiunilor: încercarea de a se sustrage de la urmărirea penală, de a influența martorii, de a ascunde sau de a distruge probe sau dacă pregătește o altă infracțiune. (Art. 223, alin. 1)
4: Persoanele achitate în prima instanță nu mai pot fi condamnate în apel dacă nu apar probe noi.
Adevărul: Persoanele achitate în prima instanță pot fi condamnate în apel, dacă apar probe noi SAU dacă probele inițiale sunt READMINISTRATE astfel încât să infirme achitarea din prima instanță. (Art. 421, alin. 2)
5: Probele despre pornografia infantilă din PC-ul unui criminal nu vor mai putea fi folosite direct pentru a deschide un nou dosar.
Adevărul: Astfel de probe pot fi folosite! Dacă la o percheziție informatică se descoperă indicii despre alte fapte penale, cum ar fi pornografia infantilă, „se poate solicita mandat de percheziție informatică în legătură cu acele fapte sau persoane” (Art. 168). Mai mult, procurorul este obligat să ridice probele care indică alte fapte penale: „Obiectele sau înscrisurile se ridică obligatoriu atunci când acestea au legătură cu săvârșirea altei infracțiuni” (Art. 159, alin. 3)
6: Dacă procurorii nu reușesc să trimită în judecată o persoană în interval de un an, atunci dosarul se clasează automat.
Adevărul: Dosarul se clasează după 1 an doar dacă procurorul nu reușește să stabilească niciun suspect. Dacă însă a găsit un suspect acesta poate fi cercetat mai mult de 1 an, până la prescrierea faptei, fără riscul clasării dosarului. (Art. 305, alin. 1indice 1)
7: Flagrantul va deveni imposibil pentru că procurorii sunt obligați să informeze persoanele vizate într-un dosar imediat după ce au devenit suspecți.
Adevărul: Flagrantul este unul dintre mijloacele prin care se pot obține indicii temeinice cu privire la persoana care a săvârșit o faptă penală. În absența indiciilor temeinice, persoana bănuită de procuror nu poate deveni suspect. Obligația procurorului de a informa persoana că a devenit suspect apare doar după obținerea indiciilor temeinice, care pot fi obținute inclusiv printr-un flagrant. (Art. 307)
8: Se pot redeschide dosare care au fost deja finalizate cu sentințe definitive, dacă decizia este semnată de un alt judecător.
Adevărul: CEDO a subliniat că judecătorii care nu au participat la proces nu pot motiva hotărârea și să o semneze, pentru că nu pot oferi garanția că au făcut o bună administrare a actului de justiție (Decizia CEDO din 7 iunie 2017 în Cazul Cerovsek și Bozicnik împotriva Sloveniei). Deciziile CEDO sunt obligatorii pentru România! De asemenea, Curtea Constituțională a dispus modificarea actualei reglementări pentru că în cazul neîndepinirii sau îndeplinirii defectuoase a procedurii, „o persoană nu poate să rămână condamnată în temeiul unei norme neconstituționale” Decizia CCR nr. 2/2017.
9: „Dacă cineva filmează cu telefonul mobil o crimă, nu va mai fi considerată probă și scapă criminalul”
Adevărul: Orice probă care nu este interzisă de lege este admisă pentru constatarea unei infracțiuni și la identificarea persoanei care a săvârșit-o! (Art. 97, alin. 2, lit. f) Efectuarea înregistrării cu telefonul mobil a unei crime nu e interzisă de lege, deci e permisă! Mai mult, s-a introdus un nou amendament care spune clar că înregistrările de pe camerele de supraveghere și cele realizate în locuri publice [deci inclusiv cele cu telefonul mobil] pot constitui mijloace de probă. (Art. 139, alin. 1 indice 1).
