Declarațiile primarului Ovidiu Crețu legate de Piața Centrală nu corespund cu ce susține în actele oficiale. Dacă în cadrul ultimei conferințe de presă primarul spune clar și răspicat că Piața Centrală nu e spațiu verde, altceva transmite Agenției pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud.
Piața Centrală, acum o oază de aer curat și răcoare, ar putea suferi modificări importante în viitor, dacă proiectul gândit de firma clujeană Planwerk va primi finanțare. Bistrițenii s-au mobilizat și au adunat mii de semnături împotriva unui proiect care amenință spațiul verde din jurul Bisericii Evanghelice.
Reprezentanții Partidului Verde spun că, prin punerea în practică a acestui proiect, se încalcă Legea Spațiilor Verzi. De cealaltă parte, primarul Ovidiu Crețu a declarat în cadrul unei conferințe de presă că nu poate intra în discuție așa ceva pentru că Piața Centrală nu este încadrată la spații verzi, ci apare în sub regim de drum și PUZ construcții în cartea funciară.
„Piața Centrală nu este încadrată în cartea funciară și nu a fost niciodată ca spațiu verde. Apare sub regim de drum și PUZ construcții. Deci așa a fost dintotdeauna. Pentru că vine cineva și spune, dom’le…Legea spațiilor verzi. Legea spațiilor verzi se referă la spațiile verzi. Piața Centrală nu a avut niciodată acest regim și nu-l are nici acum. Bineînțeles că nefiind încadrată ca atare, nu apare nici în Registrul spațiilor verzi asupra căruia noi lucrăm”, este declarația primarului.
Totuși, într-o notificare către Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud, semnată chiar de el în 23 aprilie 2018, primarul Ovidiu Crețu scoate în evidență existența spațiului verde în Piața Centrală: „suprafață spații verzi existentă 5021 mp (rondouri existente)”.
O observație cel puțin interesantă a fost făcută de Reghina Berari, într-un comentariu pe Facebook:
„Consider că a face public următoarea afirmație «zona din jurul Bisericii Evanghelice» nu este spațiu verde, cu justificarea că, în cartea funciară, nu figurează intabulată cu această «destinație» sau „categorie de folosință» sau «ram de cultură» e o mare manipulare, pentru că: 1) Înscrierea în cartea funciară nu este actualizată, datează de la înființarea cărții funciare, probabil dinainte de 1913, iar în 100 de ani s-au produs multe schimbări; 2) Nu ni se spune cum apare «inventariată» zona, în «Inventarul bunurilor din domeniul public al municipiului Bistrița» sau în ultima «mare» lucrare de cadastru integrat; 3) Spațiile verzi trebuie calificate astfel, în funcție de starea de fapt actuală, care, prin «grija» celor interesați, nu a fost actualizată și sub aspect juridic; 4) Ar fi tare interesant, pentru cetățenii municipiului Bistrița, să afle cât de competenți au fost cei care au identificat, cu date de carte funciară, terenurile declarate bunuri din domeniul public, spre ex: străzi, alei, spații verzi, care, în cartea funciară, figurează pe alte amplasamente decât cele faptice. Atunci ce spunem: strada existentă, pe care circulă vehicule și căreia îi corespund identificări topografice din cartea funciară, care figurează «arabil» proprietatea unor persoane fizice, nu e stradă și nici domeniu public?”
Declarațiile complete ale primarului Ovidiu Crețu pe acest subiect le puteți citi AICI.