Pasionații de istorie veche au ocazia să viziteze și azi șantierul arheologic de la Figa. Arheologii care fac cercetări aici au deschis porțile sitului arheologic, prezentând publicului cele mai recente descoperiri.

„Au fost dezvăluite publicului săpăturile arheologice care s-au făcut aici în ultimul an aici. Am reușit să descoperim în acest an noi obiecte din lemn foarte vechi. Piesa de rezistență ar fi o troacă de lemn – spectaculoasă și foarte bine păstrată.

Au apărut practic noi elemente de exploatarea sării în epoca bronzului și o serie de instalații realizate special pentru a obține sare gemă, saramură sau apă sărată”, a explicat arheologul Radu Zăgreanu pentru Bistrițeanul.ro.

Acesta a mai explicat că situl arheologic de la Băile Figa este unic în România. Se încearcă acum o fidelizare a comunității locale și o sumare a identității sitului arheologic.

Acesta a fost și motivul pentru care s-a organizat vineri un colocviu științific pe tema Salvgardarea sitului arheologic de la Băile Figa.

„Sperăm ca treptat, să apară și instituția capabilă să managerieze bogatul sit arheologic de la Băile Figa.  Arheologul Valerii Kavruk de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe a început aici cercetările arheologice acum aproape 20 de ani. Specialiștii din Bistrița au fost doar colaboratori, pe parcursul anilor de cercetări arheologice.

Atunci când va apărea o instituție care să-și permită să-l administreze cât mai coerent și mai eficient – situl arheologic va ajunge în subordinea Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud.

Pentru asta ar trebui ca autoritățile locale să-și asume ideea de a prezerva și a conserva acest sit arheologic. Care ulterior ar putea deveni chiar un punct turistic important.

Aceasta ar fi cea mai mare provocare pentru comunitatea locală și exploatarea minieră de la Băile Figa. Pentru că lemnul care apare la suprafață în urma cercetărilor arheologice – din cauza expunerii la soare – se deteriorează într-un ritm alarmant. Trebuie aplicate aici câteva soluții destul de costisitoare pentru conservarea obiectelor”, a mai precizat Radu Zăgreanu.

Din fericire, în urma colocviului științific desfășurat vineri la Centrul Legacy, au existat semnale încurajatoare din partea Primăriei Beclean.

„Cea mai eficientă idee ar fi amenajarea unui muzeu local aici, în apropiere de Băile Figa. Ulterior acesta s-ar putea dezvolta foarte interesant, devenind chiar un muzeu al sării – unic în Transilvania”, a mai precizat Radu Zăgreanu.

Referindu-se la scara de lemn de aproape 3.600 de ani, descoperită la Figa în 2011, arheologul bistrițean a precizat că ea a fost expusă și la Bistrița.

„Urmează să fie expusă într-un eveniment și la Beclean. Sunt mai multe elemente de scară descoperite aici. Una dintre scări a rămas în pământ, într-un puț de exploatare din epoca dacică.

Are o scară de lemn intactă și acum, rămasă în interior. Când vor apărea fonduri suplimentare, foarte probabil că vom relua cercetările aici”, a concluzionat Radu Zăgreanu.

La aproximativ 300 m vest de drumul care leagă Becleanul de satul Figa, într-o depresiune în formă de pâlnie cu diametru de cca. 500 de m se află situl arheologic Băile Figa.

Numele provine de la băile cu apă sărată care funcționau aici pe vremuri.

Depresiunea se află deasupra unui zăcământ de sare gemă deosebit de consistent, aflat la adâncimi accesibile de 1,5 – 3 m de la suprafața actuală a terenului.

După aprecierea geologilor, acest zăcământ este gros de cca. 1,6 km și are diametru de cca. 1 km – se arată într-o prezentare a Muzeului Carpaților Răsăriteni.

La suprafața terenului se observă numeroase manifestări saline: nămoluri sărate, izvoare, bălți și cursuri de apă sărată, precum și vegetație halofilă.

Urme de exploatare a sării există și în albia pârâului. Aici se observă numeroase elemente de construcții și amenajări din lemn.

În prezent încă nu este clară vârsta și destinația acestor amenajări și construcții. Mai mult, deocamdată nu se știe dacă toate aceste elemente sunt sau nu contemporane între ele.

Istoricul cercetărilor pe șantierul arheologic Băile Figa

În anul 1977 geologul Ioan Chintăuan a descoperit în partea superioară a albiei pârâului o așa-zisă „troacă” de lemn. În prima publicație, descoperitorul acesteia a comparat-o cu obiectul similar descoperit la Valea Florilor lângă Turda și atribuit secolelor II î. Hr – sec. I d. Hr.

În 2005, Ioan Chintăuan a scos „troaca” din fundul Pârâului Sărat, constatându-se cu acel prilej gradul ei foarte bun de conservare. „Troaca” era scobită într-un trunchi de copac masiv de o lungime de 322 cm și o lățime de 42. Avea fundul aplatizat din exterior prin cioplire. Pe fundul troacei, în partea mediană, era un rând de orificii în care erau introduse „cepuri“ lucrate din lemn. La rândul lor, acestea erau perforate central-longitudinal. Într-un cep a fost descoperită o „sfoară” de cânepă împletită din două fire.

În vara 2005, pentru prima dată, situl a fost examinat de arheologi profesioniști: dr. Valerii Kavruk (Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe) și prof. Anthony F. Harding (Universitatea Exeter, Marea Britanie).

Cu acest prilej, a fost examinată toată depresiunea. S-a dorit stabilirea caracterului, întinderii, gradului de conservare precum și a încadrării cronologice a vestigiilor arheologice.

Prin grija arheologului britanic prof. A.F. Harding, în laboratorul din Gröningen a fost efectuată analiza C 14 asupra unor fragmente ale troacei din Băile Figa.

A fost stabilită și vârsta acesteia: circa 3000 de ani, adică în jurul anului 1000 înainte de Hristos.

În vara anului 2006, A.F. Harding și V. Kavruk au identificat în albia Pârâului Sărat de la Băile Figa cel puțin încă trei piese oarecum similare cu „troaca” descoperită de Ioan Chintăuan.

Dincolo de urmele unor construcții, amenajări și instalații de lemn, în albia cursului principal al Pârâului Sărat au fost descoperite câteva „ciocane de minerit” și un fragment de topor, lucrate din piatră. Din albia Pârâului Sărat au fost recoltate o serie de mostre de la urmele unor construcții de lemn.

În anii 2007 – 2009, au fost efectuate săpături arheologice sistematice coordonate de cei doi arheologi. Lui s-au alăturat și Dan Buzea, Adela Mateș (Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni), George Marinescu, Radu Zăgreanu (Complexul Muzeal Județean Bistrița-Năsăud), Dan Ștefan, Magdalena Ștefan, Cătălin Constantin (Universitatea Busurești) și Tomasz Wazny (Universitatea Cornel, SUA).

Mai multe detalii despre descoperirile arheologice de la Figa – AICI. 

Foto @ Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni / Sfântu Gheorghe