Ioana Matei este meșter și rapsod popular din Rusu Bârgăului. Iubește tradiția de când s-a născut. Se mândrește cu originile sale, cu portul popular și datinile românești. În cei 80 de ani pe care îi are, a reușit să mențină vechile obiceiuri, păstrând vie amintirea unei alte epoci. Am găsit-o cosând cu mărgica o ie. Am întrebat-o pentru cine o face cu atât de mult drag. „Asta o fac pentru fata mea. Lucrez la o ie cam o lună de zile, dar nu simt când trece timpul…”

Cea care i-a insuflat dragostea pentru tradiții și păstrarea obiceiurilor a fost bunica ei. „De la 15 ani m-a învățat să cos, mi-am făcut cămașa și m-am dus la joc în sat. Acolo mi-am găsit și bărbatul. După după câteva întâlniri, mi-a cerut mâna și m-am măritat. Așa era atunci, fetele se măritau de tinere. Dar nu mi-a părut rău niciodată, în 49 de ani, am trăit tare bine laolaltă…”

Ioana Matei s-a născut în Ilva Mică, dar de 55 de ani locuiește în Rusu Bârgăului. S-a mutat împreună cu familia și cei patru copii, reușind să lege o frumoasă legătură cu noii consăteni.

În 1970 a participat la „Alaiul Nunților”, în prima ediție și câte au urmat după. Apoi, a început să meargă și la concursuri și spectacole de muzică populară în toată țara. De multe ori a obținut și locul întâi.

În urmă cu 14 ani, Ioana a organizat și o șezătoare chiar la ea acasă. A fost un eveniment special, alături de consătenii acesteia, fiind prezentă și televiziunea. O amintire pe care nu o va uita niciodată. A redat atunci viu, amintirea vremurilor de altădată.

În prezent, Ioana are nouă diplome de la concursuri, dar mai are un țel. Să o obțină și pe a zecea. „M-am tot gândit că am destule și să nu mai merg. Dar vreau să o câștig anul ăsta și pe a 10-a. Ș’-apoi după, fie ce-a mai fi…”

Acum, că suntem în pragul sărbătorilor pascale, am vrut să aflăm cum se simțeau sărbătorile mai demult.

„Doamne, cum era atunci…! Mă apucam să fac curățenie cu două săptămâni înainte. În Săptămâna Mare făceam mâncare. Prăjituri, cozonaci, cornulețe, pască și toate bunătățurile.

În prima zi de Paști copiii umblau după ouă. Se făcea joc în sat, după biserică. A doua zi veneau bărbații la udat. Care fată umbla neudată, îi mergea rău tot anul.

Aici în Rus, era fain tare și de Sfântul Gheorghe. Era  obiceiul „Omului de Frunză”, care venea pe la fiecare casă cu muzicanți. Apoi, ne strângeam toți la cămin și jucam până dimineața…”, ne-a povestit Ioana Matei. 

Am întrebat-o cum se pregătește anul acesta pentru Paște. „Prima dată fac cozonac, pască, friptură de miel și ouă roșii cu tot felul de ierburi în ciorap. Merg la Înviere, aștept copiii să vină după ouă. Și îi aștept și eu pe copiii mei. Că vin în ziua de Paște și facem cu toții o masă mare și ne bucurăm că suntem toți. Îi mulțumim lui Dumnezeu că trăim și am ajuns Sfintele Sărbători…”

Ioana Matei a purtat cu cinste portul popular și l-a creat pentru următoarele generații. Prin ce a realizat, a păstrat și a transmis amintirea vremurilor trecute. Din păcate, oamenii ca ea sunt tot mai rari. Merită să ne bucurăm că ei încă există și ne ajută să nu uităm ce avem mai de preț: tradițiile…

Patrisia Moldovan