În fața fostului restaurant Coronița, în Piața Petru Rareș, se pregătește amplasarea unui bust de bronz al primului primar român al Bistriței: Corneliu Mureșan. Comisia pentru Monumente Istorice din Cluj a dat aviz favorabil proiectului inițiat de Centrul Cultural Municipal „George Coșbuc”.
Fostul restaurant Coronița a fost casa primului primar român al Bistriței: Corneliu Mureșan, înainte de cel de-al doilea Război Mondial.
Centrul Cultural Municipal a propus anul trecut marcarea acestui loc printr-un bust de bronz. Statuia este realizată de sculptorul Ilarion Voinea, iar soclul este din granit de la Măgura Ilvei.
„În primă instanță, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice de la Cluj nu a fost de acord cu amplasamentul. A considerat că se aglomerează Piața Petru Rareș foarte mult, fără o logică urbanistică.
Specialiștii comisiei au remarcat că în zonă există cam multe lucrări de for public, și niciuna nu are legătură cu cealaltă. Au respins amplasarea bustului acolo, în primă fază.
Ulterior au mai analizat proiectul, iar inițiatorii au venit cu mai multe variante de amplsare, dar tot în zona respectivă.
S-a impus, în final, argumentul că aceea a fost casa în care a și locuit primul primar român al orașului. Iar specialiștii comisiei zonale au acceptat amplasamentul”, a confirmat Camelia Târnovan de la Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu.
Bustul va fi amplasat în Piața Petru Rareș. Primele demersuri pentru amplasarea postamentului s-au făcut deja în zonă.
Cine a fost Corneliu Mureșan
Într-un memoriu conceput pentru Primăria Bistrița în 1993, când Corneliu Mureșan împlinea 90 de an, fiind propus pentru titlul de Cetățean de Onoare al orașului, se arată că acesta a absolvit Facultatea de Drept din Cluj.
Corneliu Mureșan a fost avocat în cadrul Baroului de Avocați Bistrița.
S-a născut în 7 iunie 1903, la Mureșenii de Cîmpie. Tatăl său a fost preot ptotopop și arhidiacon onorar, fiind înmormântat în cimitirul din Bistrița.
Corneliu Mureșan a ajuns în Bistrița în februarie 1927, muncind ca avocat. A fost numit primar al orașului – în mai 1934, prin decizia ministrului de Interne.
A contribuit la amenajarea actualei Piețe Centrale, la pavarea străzilor, dar și la amenajarea parcului municipal. Tot în timpul mandatului său a fost demolată și clădirea școlii gimnaziale săsești de lângă Biserica Evanghelică.
Pe vremea lui Corneliu Mureșan, Bistrița avea aproape 18.000 de locuitori, între care 38% români, 50% sași, 2-3% maghiari și 5% evrei.
Bistrița era unul dintre puținele orașe cu apă curentă pe tot parcursul zilei și o canalizare bine pusă la punct. Exista, totodată, curent electric aici și ziua, dar și pe timpul nopții. „Orașul era foarte curat, cu o disciplină liber consimțită prin participarea tuturor cetățenilor la curățenia și menținerea ei”, se mai arată în memoriu.
Tot de aici aflăm că străzile din Bistrița nu erau modernizate și nu aveau trotuar decât strict în centrul orașului. Existau rigole din piatră de râu, foarte bine întreținute.
Propun un bust si pentru fostul primar o.t.c care a dorit sa desfinteze tot ce a facut primul primar roman in Piata Centrala dorind sa rada toata masa verde si sa mineralizeze zona cu dale, borduri si betoane.
În Piața Petru Rareș din Bistrița mai lipseste bustul din bronz al primului primar român Corneliu Mureșan, pentru ca tacâmul să fie complet. Aici au fost înghesuite o serie de obiecte de for public dând spatiului de lângă Prefectură un aspect execrabil de bazar oriental. Niciunul dintre aceste monumente nu este în armonie unul cu celălalt, iar imaginea de ansamblu, este distonantă inclusiv în raport cu clădirile din jur.
Singurul eveniment demn de amintirea generatiilor ce s-a petrecut aici a fost cel legat de Revolutia din 1989. Incă din dimineața zilei de 22 Decembrie 1989, au iesit in fata fostului comitet judetean PCR, din piata Petru Rares peste 10.000 de bistriţeni din Fabrica Mecanică şi apoi din alte fabrici din zona industrială, riscându-si viaţa şi libertatea, într-un moment în care nu se ştia dacă regimul Ceauşescu va cădea, sau dacă se va trage sau nu la Bistriţa.
Aici pe esplanada din fata Prefecturii a existat o troită dedicată Revoluției Române din Decembrie 1989, sfintită in anul 2004, pe care niste imbecili au mutat-o in Cimitirul de pe strada Tărpiului. Astfel, la finalul anului 2018, troița închinată eroilor Revoluției a fost mutată din Piața Petru Rareș – Bistrița în Cimitirul Municipal, acolo unde a și avut loc în 22 decembrie pentru prima dată ceremonialul dedicat Zilei Victoriei Revoluției Române și a Libertății. In anul 2019, între boscheții din fața Prefecturii, a fost dezvelit un pietroi numit pompos „Monumentul Revoluției” ce avea să țină locul troiței sub formă de cruce, care după părerea nomenclaturii neocomuniste „nu-și avea locul în fața institutiei”.
De altfel nebunia mutării statuilor a început pe vremea adinistratiei PSD, când fostul primar Ovidiu Cretu în anul 2009 a mutat bustul lui Petru Rares, pentru a face loc controversatului monument sub formă de sulă , cel pe care bistritenii l-au asociat in sintagma “Ce are Sula si Prefectura”. Apoi în anul 2016 fântâna arteziană din fata prefecturii a fost „decorată” cu o monstruozitate cromatica din plastic numita “floarea de crin”, care arată oribil.
Culmea este că la finalul anului 2018 tocmai „Troita Revolutiei” care reprezintă singurul monument ce are legatură cu un eveniment concret si anume, Revolutia din decembrie 1989 de la Bistrita, a fost mutată, total aiurea in cimitirul de pe strada Tarpiului, stârnind o reactie de indignare din partea bistritenilor. In decembrie, 2019 la împlinirea a 30 de ani de la Revoluția Română in fata Prefecturii din Piata Petru Rares, a fost dezvelit un „pseudo-momument” de fapt un PIETROI ascuns între boscheti, care oricum nu poate inlocui TROITA REVOLUTIEI. Dacă s-ar pune problema schimbarii numelui pietei Petru Rares din Bistrita, aceasta ar trebui să se numească „Piata Revolutiei” sau „Piata 22 Decembrie”.
De aceea trebuie facuta ordine, in sensul mutarii munumentului eroilor din piata Petru Rares, in Cimitirul Eroilor acolo unde isi dorm somnul de veci eroii neamului, iar in locul lui sa revina statuia domnitorului moldovean, care da si numele pietei. De asemenea si “Floarea de crin” ar trebui mutată pe strada Crinilor langă blocurile colorate in mov dupa gusturile primarului Cretu.
in primul rand sa nu existe un precedent!
si se intelege foarte clar ca daca amenajarea pietei centrale a fost singurul sau obiectiv atunci inseamna ca / coruptia e de pe vremea lui….EL SI-A AMENAJAT ZONA DIN FATA CASEI
COSTA BANI -( CRIZA-FOAMETE ) SI AVETI DE GAND SA ARUNCAZI BANI PE -ASA ZIS -FITE -FIGURI DE OAMENI
-NU SE MERITA
ASTUPATI -GAURILE -GROPILE AN ORAS -COSURI DE GUNOAIE .ETC-
FACETI ALT CEVA CARE CHIAR POPULATIA SAR OPRI SI AR CITI SA VADA CARE IAR ATRAGE
STRICATI ASPECTUL ORASULUI CU ASA CEVA .
DE CAT ASA CEVA -MAI BINE BRUSTUL LUI -SAPORO- PERSOANA CARE A FOST ADMIRATA DE ORASENI
AUTENTIC CEVA SAU CEVA MAI INTERS. DE CAT -MURESAN . GANDURI BUNE -BUSTUL -BRONZ -BANI ARUNCATI .GANDITIVA ANCA O DATA .
Atenție la amănunte=primul primar român al Bistriței a fost fiu de preot, Protopop Greco-catolic…..asta trebuie specificat în biografia care va fi publicată , în caz contrar o să asistăm la o părticică de istorie falsificată prin..Omisiune.
Numele lui adevărat a fost CORNELIU MUREȘIANU