„Aducem tehnologiile viitorului mai aproape: 750.000 de lei pentru peste 70 de proiecte experimentale avangardiste”, a anunțat astăzi ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan.
„Românii sunt recunoscuți pe plan mondial pentru creativitatea și inteligența lor. Iar competiția „Proiect experimental demonstrativ (PED)” reprezintă un agregator al inovației, curajului și determinării.
Investim 53 de milioane de lei în proiecte de inteligență artificială, biotehnologii, agritech sau tehnologii spațiale. Dăm astfel un suflu nou cercetării românești!”, a transmis ministrul Bogdan Ivan.
Propunerile de proiecte pot fi depuse folosind platforma online https://uefiscdi-direct.ro.
Termen limită: 15 februarie 2024, ora 16:00.
Una caldă, una rece. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) este o pălărie prea mare pentru Bodan Ivan. El se laudă cu tot felul de „măruntisuri”, dar neglijează cea mai importantă latură a ministerului DIGITALIZAREA, capitol la care România se află pe ultimul loc in Europa. Cu toate astea, România riscă să irosească banii europeni în proiecte ineficiente, prefăcându-se că face digitalizare, se arată într-o evaluare realizată de exerți în digitalizare. Absorbția fondurilor europene nu ar trebui să fie un obiectiv în sine, ci un mijloc pentru a digitaliza România cu adevărat, se mai arată în raportul întocmit de ICDL – The Digital Skills Standar, care a făcut bilanțul evaluării competențelor digitale ale României în 2023. Potrivit experților, se remarcă o tendință de repartizare a proiectelor finanțate pe criterii care nu au nicio legătură cu selectarea pe baze competitive a celor mai buni furnizori de training și certificare pentru competențele digitale.
Un exemplu din PNRR îl constituie proiectul de formare în pedagogie digitală a 100.000 de cadre didactice, care riscă să fie lăsat doar în responsabilitatea Caselor Corpului Didactic. Un alt exemplu în acest sens îl reprezintă bibliotecile publice, desemnate să se ocupe de alfabetizarea digitală a 100.000 de cetățeni, deși suntem cu toții conștienți de stadiul în care se află multe dintre bibliotecile publice din România.
Concluzia privind evaluarea ICDL-The Digital Standard:
”Anul acesta au fost demarate procesele de digitalizare prin PNRR, care includ programe de creștere a competențelor digitale. România, codașă în clasamentul european al competențelor digitale (DESI), are acum o oportunitate uriașă, cu sume considerabile alocate pentru digitalizare. Ce constatăm însă în implementarea proiectelor finanțate este faptul că sunt acceptate și chiar încurajate compromisuri de slăbire a exigențelor de evaluare. Dacă înainte ne raportam la standarde de certificare internaționale precum ICDL, Microsoft sau Oracle, care și-au demonstrat impactul și eficiența în creșterea competențelor digitale, acum, în goana după digitalizare, riscăm să confundăm democratizarea noilor tehnologii și competențele digitale aferente cu acceptarea oricărui așa-zis sistem de evaluare și certificare, ca indicator de atingere a rezultatelor urmărite.”