Angajații Administrației Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud au protestat astăzi, alături de colegii din restul țării. Funcționarii vor echitate salarială, dar și modernizarea sistemului, pentru a face față evaziunii fiscale.
Angajații Administrației Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud au protestat astăzi, alăturându-se astfel colegilor din restul țării membri ai sindicatelor SED LEX. Protestul vine ca urmare a discuțiilor fără niciun rezultat avute, ieri, cu Ministerul Finanțelor. Inclusiv ghișeele trezoreriei au fost închise astăzi.
Funcționarii cer „echitate salarială” în cadrul sistemului, modernizarea sistemului de salarizare și recrutare, precum și pregătire profesională care să îi ajute să contracareze evaziunea fiscală a marilor companii, contrabanda și să poată face controlul marilor averi.
Acesta nu este primul protest al angajaților de la finanțe din luna august. Un protest similar a avut loc în data de 11 august, la care au participat peste 15.000 de funcționari din întreaga țară. De asemenea, se anunță o grevă generală în prima parte a lunii septembrie.
Motto:
„Pot să spun că sunt fericit într-o ţară condusă de Marcel Ciolacu? Asta e nenorocirea noastră” / „Revoluţia a fost o iluzie, ruşinea pe care o trăim acum. Moştenitorii comuniştilor au pus mâna pe putere, au furat toţi banii”
(Victor Rebengiuc , între teatru și Marcel Ciolacu)
In deschiderea ședinței Guvernului României din 24 august 2023, premierul Marcel Ciolacu a făcut următoarea declaratie: ”Vreau sa anunț că Guvernul isi va asuma răspunderea in fața Parlamentului pe pachetul legislativ care vizează reforma aparatului de stat, măsurile de echilibrare fiscala si cele pentru combaterea evaziunii. Imi voi pune mandatul pe masă in Parlament pentru reforme si dreptate socială. Trebuie să separăm apele si romanii sa vada cine vrea cu adevărat sa facă reforme si să ducă această țară inainte si cine se opune si luptă pentru privilegii si pentru bogați. Eu cred că aceasta este calea si vă anunț ca voi merge inainte cu fermitate!”
Ciolacu vorbeste despre pachetul legislativ care vizează reforma aparatului de stat, când de fapt este vorba de niste cosmetizări cuprinse in “Ordonanţa austerităţii” vizând desfiinţarea a 200.000 de posturi vacante sau neocupate urmând ca de la 1 octombrie, numărul consilierilor din cabinetele demnitarilor să se reducă la jumătate, iar până la 1 ianuarie 2024, numărul secretarilor de stat va scădea cu 20%. Asta nu e reformă.
Pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, sunt necesare reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială a ţării. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Ba mai mult, există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de „regiune” in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
În plus la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.
Asadar, guvernul nu se grăbește cu reducerea cheltuielilor bugetare, în ciuda creșterii deficitului de la o zi la alta și a situației economice tot mai precare. Masuri precum desființarea posturilor vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii nu rezolvă problema reducerii deficitului bugetar. O altă găselnită fără noimă este in cazul deconcentratelor aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale, care se transferă în autoritatea/coordonarea/subordonarea autorităților publice județene. Odată cu descentralizarea serviciilor publice de interes național și transferul activității acestora către autoritățile publice județene are loc și transferul de patrimoniu precum și de resurse financiare alocate sub formă de cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, ceea ce demonstrează că de fapt nu se face nici o economie la buget. Si exemplele ar putea continua.
….adica vor ca si privatii sa aiba concedii platite din bani publici?
…adica vor ca si privatii sa aiba vaucere din bani publici?
…adica si privatii saxaibe zile libere platite din bani publici????
Hai suctir