Impresionanta parada de modă care a încheiat prezentarea lucrărilor de Atestat 2023 la Liceul de Arte „Corneliu Baba” a fost întâmpinată cu urale și aplauze. Ținutele inspirate de avangarditul Marcel Iancu vor fi prezentate și în Israel, în cadrul unui proiect special.
Dintre cei 9 absolvenți ai secției Modă coordonate de profesoara Loredana Chiș, la Liceul de Arte Corneliu Baba, 5 și-au susținut vineri seara Atestatul. „Este vorba despre Cătălin Kovacs, Simona Lup, Ancuța Moldovan, Emanuela Dolha și Sofia Perseca. Sunt foarte mândră de ei. Ceilalți patru elevi au optat pentru un alt domeniu decât cel artistic. Ei vor urma alte sisteme de învățământ, iar lucrarea de atestat nu este obligatorie, în acest caz”, a explicat profesoara Loredana Chiș pentru Bistrițeanul.ro.
Tot vineri seară, și-au prezentat lucrările de Atestat și absolvenții celorlalte secții: Grafică (coord. Marian Coman), Pictură (coord. Radu Hangan), Arhitectură (coord. Ioan Runcan, George Ilișiu și Delia Dumitrache) și Design (coord. Flaviu Știr):
Cu ce se aleg practic absolvenții de la Arte dacă își susțin Atestatul?
Primesc un certificat emis de Ministerul Educației. Este o certificare de gradul II a competențelor artistice. Ei devin un fel asistent cu studii medii și se pot angaja în cadrul oricărui birou sau studio al unui arhitect, artist sau designer. Au, practic, o diplomă în plus, pe lângă cea de Bacalaureat care le permite angajarea pentru un anumit post.
„Sunt foarte mulțumită de creațiile vestimentare, deși a fost un an foarte greu. Am resimțit din punct de vedere financiar și presiunea pentru părinți. Ne-a fost destul de greu să ducem la bun sfârșit întregul proiect.
Dar până la urmă, acest atestat va fi inclus într-un proiect internațional demarat de Liceul „Corneliu Baba” cu o școală de arte din Israel. În noiembrie vom face noi o vizită în Israel. Iar anul viitor vor veni ei în Bistrița.
Proiectul presupune expoziții cu peste 200 de lucrări din sfera fashion, dar și două prezentări de modă. Una va fi susținută de elevi și tineri din Bistrița, cealaltă – de partenerii noștri din Israel”, a mai explicat Loredana Chiș.
Punctul central și comun al colecției de modă și al expozițiilor care vor urma este dadaismul. Mai precis – creația artistului Marcel Iancu, extrem de importantă în acest curent artistic.
„Ne-am inspirat din lucrările lui Marcel Iancu. Le-am reinterpretat, practic, pe black & withe, pink sau … print. Au fost și alte detalii pe care eu le-am solicitat elevilor să le introducă în lucrările lor. Sunt toate creații ale copiilor, pornind de la opera lui Marcel Iancu. După aceste printuri, noi am făcut pictură manuală pe toate hainele prezentate în colecție.
Fiecare absolvent a creat câte trei ținute vestimentare. Nu a fost tocmai ușor.
Am lucrat la ele încă din vacanța de vară a anului trecut. De obicei la începutul clasei a XII-a fiecare trebuie să se apuce deja de lucru.
Lucrăm, practic, un an de zile pentru aceste câteva minute de prezentare a ținutelor… S-a folosit pânză simplă, albă, pe care copiii au pictat. Apoi fiecare și-a ales anumite materiale distinctive. Unii au preferat latex-ul, alții neopren, piele sau denim. Este un mix focalizat și pe corsete, dar și pe dimensiunea over-size. Ne-am orientat pe acest tip de vestimentație over-zise tocmai ca să facă notă contrastantă între elementele mulate, înguste și volumele mari – actuale, de altfel, în zilele noastre”, ne-a mai mărturisit profesoara Loredana Chiș.
Marcel Iancu s-a născut în 1895, la Bucureşti, și a murit în 1984, în Ein Hod / Israel. A fost pictor, arhitect şi eseist, considerat unul dintre inițiatorii dadaismului.
A absolvit în 1917 Academia de Arhitectură din Zurich. A coordonat – încă din anii liceului – împreună cu Tristan Tzara şi Ion Vinea revista „Simbol” (1912). Sosit la Zürich în 1915, pentru a studia arhitectura la Institutul Politehnic, frecventează reuniunile artistice de la Cabaretul „Voltaire”. Aici îl cunoaşte pe Hans Arp şi se reîntâlneşte cu Tristan Tzara, participând la iniţierea mişcării dadaiste. În aceasta perioada prezintă afişe, măşti, ilustraţii. Realizează scenarii şi susține conferinţe pe temele avangardei artistice.
Celebre sunt afişul conceput pentru prima expoziţie DADA în galeria lui Han Corray din Zürich şi cel care anunţa expoziţia dedicată cubismului şi artei negre.
În 1919, la Basel, înfiinţează împreuna cu Hans Arp şi Alberto Giacometti grupul „Artiştii radicali”. După ce trece prin Paris (1921), se distanțează de mişcarea dadaistă şi tendinţele suprarealiste.
În 1922 revine în România, devenind unul dintre promotorii artei de avangardă. Face parte din cercul condus de poetul Ion Vinea, care edita revista „Contimporanul” (1924-1936) şi participă cu tablouri la diferite expoziţii. În spiritul efervescent al vremii, Marcel Iancu se afiliază unor grupări avangardiste în care îi regăsim pe M.H. Maxy, Victor Brauner, Mattis Teusch sau Corneliu Michailescu. Este şi arhitectul primelor vile moderne precum Casa „Juster” din Bucureşti (1929).
În 1941 se stabileşte în Palestina. După înfiinţarea statului Israel, se afirmă ca profesor şi animator al vieţii culturale. Organizează grupul “Orizonturi noi” şi o societate de creaţie artistică la Ein Hod, în 1953. Participă în 1952 la Bienala din Veneţia.
Marcel Iancu (cunoscut în Israel drept Marcel Janco) s-a stins la vârsta de 89 de ani, în aprilie 1984, la Tel Aviv.
Marcel Iancu este inclus în orice istorie a artei moderne ca iniţiator al dadaismului, împreună cu românul Tristan Tzara, dar și ca promotor al avangardei şi arhitect care a conceput primele locuinţe moderne din Bucureşti între 1925-1935.
Mai multe detalii despre activitatea artistică ale lui Marcel Iancu – AICI.
Foto & Video @ Liceul de Arte Corneliu Baba / Bistriteanul.ro.
