Municipiul Bistrița nu s-a colorat azi în albastru, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani în 2 aprilie – Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului. Nu a fost veselie ca în anii trecuți, ci multe frustrări și supărări adunate de coordonatoarea Ana Dragu, părinți, terapeuți, copii și susținători. Protestul s-a încheiat cu o discuție cu președintele Consiliului Județean, Emil Radu Moldovan, și cu cei care ar putea pune umărul să schimbe ceva, astfel încât copiii cu acest tip de afecțiuni să beneficieze de terapie gratuită – un medicament vital pentru ei.
2 aprilie era zi de sărbătoare de obicei în Bistrița. Orașul se colora în albastru, marcând Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului. Anul acesta, lucrurile s-au schimbat din cauza problemelor pe care Centrul de Resurse și Referință în Autism „Micul Prinți” Bistrița le are, alături de celelalte organizații de profil din țară.
„În 2017, DGASPC BN nu are niciun centru de intervenție pentru persoane cu tulburări de spectru autist. Cu toate astea, susține că oferă TOATE serviciile necesare persoanelor cu autism.
În 2018, județul Bistrița-Năsăud nu are niciun Centru de sănătate mintală pentru copii”, este doar un fragment din comunicatul de presă transmis de către reprezentanții centrului din Bistrița.
Aproximativ două sute de persoane s-au alăturat marșului „Revoluția copiilor” desfășurat astăzi începând cu ora 11 pe traseul CRRA Micul Prinț (Str. Independenței nr. 79), Bulevardul Independenței – Str. Gării – Str. Crinilor – CJ BN. În frunte cu mama micilor prinți, Ana Dragu, copiii care fac terapie în centru au îndurat frigul pe tot parcursul plimbării, alături de părinți, terapeuți și susținători – în speranța că își vor face vocea auzită.
Copiii nu beneficiază de terapie gratuită!
„Ne dorim ca toți copiii noștri să aibă acces la servicii psihologice speciale gratuite și ca, după zece ani în care am făcut conștientizarea, să se facă pasul următor – cred că am depășit etapa de conștientizare, să fie măsuri concrete. (…) Părinții au făcut mai multe cereri la instituțiile publice și au primit niște răspunsuri care trebuie să spună ei dacă le plac sau nu. (…) Trebuie ca fiecare autoritate locală, fiecare primărie să își asume răspunderea pentru persoanele cu dizabilități de pe raza ei. Acesta e scopul: am venit să vă cerem sprijinul să lucrăm împreună pentru ca toți copiii să aibă acces gratuit la serviciile care sunt esențiale pentru recuperare. (…) Pentru copiii cu tulburări de dezvoltare, autism, Down, ADHD, pentru ei terapia este medicamentul și de asta au nevoie”, a spus Ana Dragu în cadrul întâlnirii cu președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan, și cu celelalte oficialități prezente.
Reprezentanții instituțiilor abilitate să intervină spun că s-au gândit la o soluție, mai exact înființarea unui centru de zi în cadrul Spitalului Județean de Urgență Bistrița, un centru finanțat din bani publici în cadrul căruia copiii să beneficieze de terapie gratuită.
„Conform legislației în vigoare, județul este cel care suportă majoritatea covârșitoare a cheltuielilor cu servicile sociale. În general, 60-65% din bugetul județului se duce către DGASPC care are și astfel de servicii. (…) Este adevărat că în momentul de față nu avem capacitatea necesară, este o realitate pe care nu o ascundem, nu avem capacitatea necesară să oferim servicii pentru toți copiii care suferă de această boală. Mai mult decât atât, eu nu gestionez ceva privat aici. E o instituție publică și n-aș avea nicio rezervă ca acolo unde colegii mei sunt specialiști, funcționarii de specialitate din Consiliul Județean, dacă ne spun că activitatea Centrului Micul Prinț ar putea fi finanțată de CJ, n-aș avea nicio rezervă să fac acest lucru. (…) În calitatea mea de președinte al CJ mă voi adresa legiuitorului și Guvernului pentru a lămuri în mod concret problemele cu care vă confruntați. Sunt perfect de acord că trebuie găsite soluții, nu putem trata discriminatoriu o categorie sau alta. (…) Au fost niște discuții înainte pe acest subiect. Există o variantă pe care ne-o putem asuma – de creare a unui centru de zi, așa cum avem centru pentru adulți care este în organigrama SJUB și finanțat de către Guvernul României prin DSP, putem asuma și înființarea unui centru de zi pentru copii și tineret care, în același mod, să fie înființat în cadrul SJUB, finanțat tot așa – de Guvernul României prin DSP. Sigur, decizia vă aparține dvs., eu am toată deschiderea pentru ca împreună cu colegii mei să facem toate demersurile necesare pentru a înființa un astfel de centru. De asemenea, avem toată deschiderea ca toată structura asociației să fie, conform legislației, preluată și să facem o astfel de activitate. Dacă legislația va fi modificată foarte clar și noi vom putea finanța și ONG-uri de drept privat, care fac servicii, completează zonele în care statul nu are capacitatea să facă astfel de servicii, nu am niciun fel de rezervă să facem un astfel de lucru”, au fost declarațiile președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan.
13 logopezi și 30 de consilieri pentru toți copiii cu cerințe educative speciale – multe sinucideri la toate liceele din Bistrița-Năsăud!
Problema este în învățământul de masă, acolo unde nu există suficient personal care să se ocupe de copiii cu cerințe educative speciale. Din această cauză, s-a ajuns la nenumărate tentative de suicid în liceele din Bistrița-Năsăud, iar percepția generală este că acești copii strică imaginea școlii.
„Școala Generală nr. 4 are foarte mulți copii cu autism și, în loc să fie sprijiniți concret, să facă integrare, punctează prost la capacitate, le scad indicatorii, pentru că ei fac ce e european să facă – și anume integrează foarte mulți copii cu cerințe educative speciale. (…) Contabilizează copiii cu autism ca pe niște minusuri care strică imaginea școlii și o trag în jos. (…). Dacă în învățământul de masă, la 6 copii sunt 3 oameni plătiți, în tot județul sunt 13 logopezi. 13 logopezi la toți copiii cu cerințe educative speciale din învățământul de masă! Deci, avem vreo nouă sute de copii cu cerințe educative speciale în învățământul de masă și 13 logopezi și 30 de consilieri psihologici. Numai anul ăsta au fost nu știu câte cazuri de sinucidere la liceele din județ pentru că personalul de sprijin nu face față, e disproporționat radical. Profesori de sprijin – vreo 26 pentru copiii din învățământul de masă. Nu e echitabil și nu e echilibrat în momentul de față pentru că în învățământul de masă sunt, totuși, aproape o mie de copii cu cerințe educative speciale, mai mulți decât în învățământul special”, a mai spus Ana Dragu.
În învățământul special sunt 740 de copii, iar în cel de masă – 840.
Inspectorul școlar general, Camelia Tabără, susține că la noi trebuie preluate exemple din Europa și adaptate nevoilor de aici, iar speranța stă în noua lege a învățământului:
„Sunt în curs de elaborare și în foarte scurt timp vor apărea noile standarde de calitate care, practic, ne obligă pe toți să ne raportăm față de ele ca abordare și evaluare instituțională și acolo se specifică foarte clar: în primul rând se despart obligațiile, cele care țin de primărie sunt asgiurate de primărie pentru că acolo sunt și resursele și ale noastre sunt în exclusivitate pe componenta didactică cu aceste două paliere chiar egale – standarde de excelență și de integrare deopotrivă – la fel de importante. Eu cred că pe noua lege a învățământului care ni se propune vor trebui reglementate lucrurile și pe învățământul special. Sperăm ca din anul următor să putem da cu mult mai multe cadre de sprijin pentru că deja s-a unificat sursa de salarizare și este în exclusivitate bugetul de stat. Sperăm să ne permită să dăm mai mute salarii, dar e foarte clar că și această interferență între integrarea copiilor în învățământul special și cea a învățământului de masă trebuie foarte bine reglementată. Spre exemplu, în învățământul special, la nivel de învățământ preșcolar, pentru o grupă care poate să fie de 5-6 copii, noi avem acolo trei norme, adică trei dascăli plătiți, de specialitate corespunzătoare, doi care sunt educatori, care au pregătirea necesară pentru a susține acești copii și terapii corespunzătoare. Poate că aici, o flexibilitate în a-i da voie părintelui să aleagă între ceea ce oferă învățământul de stat și cel privat, pot să-i pună pe picior de egalitate. Sunt convinsă că în această zonă trebuie să luăm exemple de bună practică de la nivel european și să perfectăm lucrurile”.
Urmează întâlniri cu primarii
Ana Dragu i-a înmânat președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, lui Emil Radu Moldovan, o petiție care va fi înregistrată în instituție. De asemenea, a solicitat o întâlnire cu toți primarii din Bistrița-Năsăud, astfel încât fiecare primărie să sprijine copiii cu cerințe speciale de pe raza sa, dar și un apel către deputați și senatori să se implice, astfel încât legile să fie favorabile acestei categorii care, din păcate, la ora aceasta în România este pur și simplu discriminată.
[arve url=”https://youtu.be/exCiehkqZkk” /]