În jurul anului 1000, la Rodna exista deja o mănăstire benedictină de mici dimensiuni. Două sute de ani mai târziu, în locul ei a fost construită o mănăstire dominicană. Avea o catedrală atât de impunătoare încât înăuntrul ei se puteau adăposti 10.000 de suflete, afirmă istoricii…
Preotul Pavel Vranău de la Biserica Greco-Catolică „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Rodna a trecut în revistă anii de glorie ai cetății Rodna. S-a întâmplat în cadrul unui tur ghidat prilejuit de proiectele „Porți Medievale Deschise” și „Străjeri în Poarta Transilvaniei”.
Rodna a fost atestată documentar în anul 1235, cu aproape treizeci de ani înaintea Bistriței.
Romanii au fost primii care au exploatat zăcămintele de aur și argint din zonă.
Se spune că în epoca romană, la Rodna existau 40.000 de locuitori. A doua oară în istorie când a fost atins acest record de populație la Rodna a fost în jurul anilor 1200.
Istoria Rodnei are legătură cu Sfântul Dominic, plecat spre Roma, tot în preajma anului 1200. Voia să ceară binecuvântarea pontifului roman, pentru întemeierea ordinului călugăresc dominican. Acolo l-a întâlnit pe Sfântul Iacint din Polonia. Acesta, cucerit de doctrina Sfântului Dominic, a acceptat porunca de a se întoarce în țara lui pentru a construi biserici și mănăstiri sub însemnele acestui ordin.
A primit, totodată, poruncă să treacă munții – după ce va sfârși de construit la el în țară. Să ajungă „și la sălbaticii din Transilvania”.
Sfântul Iacint s-a ținut de cuvânt. După ce și-a terminat misiunea în țara sa, a trecut în Transilvania. Traversând Pasul Rotunda, s-a oprit la Rodna. Aici a găsit o comunitate puternică de aproape 40.000 de locuitori…
Sfântul Iacint a construit aici o catedrală. Istoricii povestesc că în catedrală se puteau adăposti 10.000 de suflete.
„O dovadă a faptului că dimensiunile erau colosale este însuși zidul din fața bisericii. Acesta dăinuie și astăzi. Una dintre coloanele din interiorul catedralei este prinsă în zidul de pe partea stângă. Se poate vedea și astăzi.
Din păcate, catedrala a fost distrusă de tătarii și mongolii care au năvălit pe aceste meleaguri, în mai multe rânduri. În 1242 s-a înregistrat aici una dintre cele mai devastatoare cotropiri. Catedrala și mănăstirea, dar și casele din jurul ei au fost trecute prin foc și sabie…”, a povestit părintele Pavel Vranău.
Catedrala avea inclusiv un tunel secret care ducea în afara cetății Rodnei. A fost construit cu scopul de a-i salva pe locuitorii din interior în caz de pericol.
Din nefericire, a fost și capcană mortală pentru localnicii care s-au trezit în tunel, cu ieșirile blocate.
La Muzeul Etnografiei și Mineritului din Rodna sunt expuse, de altfel, oseminte despre care se presupune că ar data din vremurile acelor cotropiri.
Povești de adormit copii. N-a fost nici o catedrală. A fost o cetate cu niște catacombe care duc până în zona dintre școală și drumul județean( aproximativ 150 m lungime) pe latura de est a școlii, chiar în curba de lângă Biserica Catolică. S-au efectuat săpături arheologice și au fost scoase multe oseminte din aceste catacombe în anii ’70. Eram mulți copii care locuiam in proximitate, și asistam zilnic la săpături în 1976. Povestea cu 40.000 de locuitori, cu catacombele până în Anieș, și cu nu știu ce catedrală nu are corespondent în realitate.
Sunt afirmații fara suport. Daca ar fi avut 40000 de locuitori, Rodna era cel mai mare oraș al regatului Ungariei și unul dintre cele mai mari din Europa, peste Londra, Praga sau Roma. Ridicol! Iar povestea cu catedrala… in primul rând Rodna n-a fost niciodata sediu de eparhie/dieceza, ca sa vorbim de catedrala. In sfârșit… Ce stim este ca Rodna a fost cel mai important centru urban al regiunii pana la invazia mongola, când locul i-a fost luat de Bistrita. Ca pana la sfârșitul secolului XVI a fost un loc de mare importanta economică datorită minelor sale (inclusiv marii bancheri Fugger din Augsburg aveau acțiuni aici). Ca fara acea invazie, e posibil ca Rodna sa fi avut o alta dezvoltare, deși secarea unor filoane accesibile și găsirea altor mine mai profitabile in Europa a cam oprit la sfârșitul secolului XVI interesul pentru Rodna – lucru ce probabil se intampla cu sau fara mongoli. Istoria Rodnei este foarte interesantă prin ea însăși, nu trebuie înflorită.
Total denaturat ceea ce se afirmă !
Catedrala ?
*Rodna nu ca forma actuală ,ci ca Vallis Rodnensis s-ar fi putut să aibă un asemenea număr de locuitori.
*In ceea ce privește catacombele, acestea duc de la turnul de apărare,nu de la biserica spre Anieș, existând mai multe ramificații și guri de ieșire, probabil unele transformate în pivnite ulterior. Acestea duc până la Cetatea de pe Anieș, conform surselor existente. Aceea este Cetatea Rodnei (se afla la granița dintre Anieș și Rodna, un deal, aflat la punctul numit Putinei,care ca ansamblu arhitectural nu mai este vizibil, decât niște ziduri sumare și valurile de apărare, pe partea dinspre Somes. Turnul de piatra din centrul comunei – des denumit eronat ca fiind cetate, este în strânsă legătură cu actuala biserică greco-catolică ,se ia împreună ca ansamblu fortificat sau poate biserica fortificata. Biserica fortificata are un zid de incintă (care a fost dărâmat) asemănător cetății și în interior cimitir (existent și aici doar că în perioada comunistă peste acest cimitir s-a construit cantina minieră și osemintele au fost aruncate pe Someș și buna parte din materialul scos fiind dus cu camioanele undeva într-o zonă a Aniesului), de asemenea și locuințe meșteșugărești (a căror urme au dispărut în timpul realizării noilor construcții din jur)
Izvoarele istorice și arheologice nu sunt suficiente pentru asemenea presupuneri (cele din articol) dat fiind faptul că nici pragul de calcare nu a fost descoperit inca, pentru a se face o datare exacta. Eu zic sa va bazati pe surse stiintifice atunci când scrieți un articol, pentru a evita denaturarea adevărului istoric ,doar de dragul de a obține vizualizări și unele persoane notorietate. O sursa științifică, importanta și relevanta pentru cei interesați, este Cronica lui Rogerius ,in care se vorbește despre invazia tătară in Rodna și pe întreg teritoriul Transilvaniei; articolul Mihaelei Sanda Salontai ,din Revista Bistriței nr. XXIV / 2010 ,din linkul de mai jos : https://www.medievistica.ro/pagini/monumente/texte/cercetarea/Rodna/Rodna.html , cât și bibliografie actuala , tradusă de adevărații cercetători ai Istoriei Transilvaniei.
Perioada medievala este o perioada controversata din istorie , cu puține surse documentare existente în care cercetările arheologice sunt cele care își spun cuvântul. Istoria medievală a Rodnei parcurge in date mari istoria Transilvaniei și a Europei în general.