Încă o propunere inedită, din partea Muzeului Județean din Bistrița: Pasionații de arheologie se pot implica în rezolvarea unui mister! Ei se pot înscrie voluntari pentru o zi pe un șantier arheologic. Va fi „scormonită” o zonă din pădurea Făget (Bistrița).
Aici s-au găsit, recent, trei piese de metal. Este vorba despre un vârf de lance, un cuțit și o pereche de foarfeci. Toate sunt din fier și au fost descoperite cu detectorul de metale în primăvara acestui an, de Ovidiu Mihalca. Ulterior, cel care le-a descoperit le-a donat Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud.
Cronologic, artefactele descoperite aparțin epocii La Tène (450 – 25 î. Chr). Sunt printre primele descoperiri din zonă, ale căror locație o cunoaștem cu certitudine.
„Implică-te și ajută-ne să rezolvăm una din poveștile fascinante ale zonei! Avem șansa de a verifica dacă nu mai sunt și alte piese rămase”, au transmis specialiștii Muzeului Județean.
Există șansa de a descoperi și alte informații despre existența unei posibile necropole în zonă.
Iar bistrițenii pasionați de istorie sau arheologie se pot implica într-o cercetare arheologică / diagnostic arheologic autentice. Se vor respecta toate prevederile legale.
Pentru informații – e suficient să transmiteți un mesaj pe pagina de FB a muzeului (AICI), sau să folosiți adresa de email [email protected]. Responsabil de acest proiect demarat de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, cu scopul de a încuraja voluntariatul, este cercetător dr. Radu Zăgreanu (tel: 0740.01.89.28).
Cercetarea arheologică va avea loc în 13 noiembrie 2021.
Nu este primul asemenea demers derulat de Complexul Muzeal Bistrița. La sfârșitul lunii octombrie, voluntarii din Bistrița au participat la o acțiune similară, în Herina. Șantierul arheologic s-a desfășurat în punctul numit Tăuț.
A fost prima acțiune dintr-un șir menit să implice și să responsabilizeze comunitatea locală.
Voluntarii au avut șansa să descopere o mică parte din tainele arheologiei și să obțină o altă perspectivă asupra muzeului. Acțiunea a avut drept scop conștientizarea participanților asupra importanței patrimoniului arheologic și înțelegerea trecutului județului nostru.
În teren s-au făcut noi descoperiri!
Evenimentul derulat sub egida Consiliului Județean Bistrița-Năsăud în cadrul acțiunii de voluntariat intitulate Pe urmele tezaurului dacic de la Herina . Totul a făcut parte din proiectul „Consiliul Județean promovează voluntariatul”.
În punctul Tâuț din Herina, comuna Galații Bistriței, s-au efectuat două secțiuni arheologice.
În urma cercetărilor efectuate în prima secțiune nu au fost identificate urme arheologice suplimentare. Asta atestă faptul că descoperitorul a epuizat zona respectivă. Nu au fost indentificate alte resturi ceramice sau de altă natură.
În zona a doua, în schimb, a fost descoperită o unealtă de fier, un răzuitor de piele, cel mai probabil de perioadă antică.
În zonă s-au mai efectuat și cercetări de teren care au avut rezultate interesante. La baza dealului în ruptura drumului de țară care traversează paralel valea pârâului Valea Viilor, la circa 600 de m, au fost identificate o serie de fragmente ceramice.
Ele aprațin epocii bronzului (Pl.2, fig.3). Mai jos, pe vale, s-a descoperit un fragment de râșniță de epocă romană (Pl.2, fig.2).
Tot în urma unor cercetări de teren pe platoul din dreapta șoselei au fost găsite o serie de fragmente ceramice din perioada medievală.
În zona tezaurului a fost găsit și un briceag modern (Pl. II, fig. 4) cu decor cu solzi de pește.
„În concluzie, cercetările efectuate nu au descoperit date clare privind modul de ascundere a tezaurului respectiv. Cel mai probabil acesta a fost pierdut accidental. Descoperirea altor artefacte în punctul respectiv atestă o intensă activitate umană, pe acea culme de deal, din epocă dacică, până în epoca contemporană”, a explicat cercetătorul Radu Zăgreanu.
Hărțile topografice iozefine arată faptul că la un moment, cel puțin în sec. al XVIII-lea, prin acel areal trecea un drum important.
Acesta făcea legătura cu localitatea vecină, Albeștii Bistriței. Importanța sa a scăzut ulterior, el devenind un simplu drum de țară.
Conform hărților, dealul respectiv a fost mereu împădurit. Prezența altor urme arheologice în zonă, de epoca bronzului, epocă romană și medievală sugerează faptul că acest traseu a fost folosit și în antichitate sau preistorie.
Prezența tezaurului respectiv trebuie pusă în legătură probabil cu importantă cetate dacică de la Sărățel din punctul Cetate. Aceasta se afla la o distanță de circa 5 km. Din punctul cercetat de voluntari, accesul s-a putut face extrem de facil, pe drumul de culme până la cetate.
. ){kind=link}