Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, a sugerat o posibilă renuțare la scutirea taxelor și impozitelor pentru angajații din construcții și IT. Acest fapt dezechilibrează planurile de business a multor firme care activează în acest segment de piață.
Bistrița-Năsăud are 927 agenți economici în domeniul construcțiilor și 114 în IT. În prezent, în construcții, angajații au o reducere a contribuției de asigurări sociale de la 25% la 21.75%.
La aceasta se mai adaugă și exceptarea de la plata contribuției la asigurarea socială de sănătate de 10%, plus exceptarea de la plata impozitului pe venit, tot de 10%.
Excepțiile de la plata unor impozite și contribuții la nivel național, reprezintă 3% din PIB. Cel puțin în sectorul construcțiilor, facilitățile fiscale au fost ca o gură de aer pentru un domeniu care suferă constant din pricina deficitului de forță de muncă și implicit a creșterii mai de preț la materiale.
Renunțarea la scutirea de taxe = imens impact negativ
Urmările vor avea un imens impact negativ. Primul declin se va vedea în salariile nete ale angajaților. Fapt care probabil va spori munca la negru.
Implicit vor scădea încasările la bugetul de stat și totodată și migrația muncitorilor, spre țări cu salarii mai mari.
Cel mai negru scenariu este acela în care costurile cu mâna de lucru și așa deficitară vor crește enorm. Vor crește implicit și costurile construcțiilor. Se preconizează că vor fi cu 10-15% mai mari.
O altă problemă serioasă și criza muncitorilor pe șantiere, astfel că majoritatea proiectelor, mai ales cele finanțate de stat vor progresa lent.
O greșeală imensă, un impact dezastruos…
Întrebat ce părere are despre această posibilă modificare fiscală, unul din managerii unei companii de construcții de top din Bistrița, a declarat pentru Bistrițeanul.ro următoarele:
„Facilitatea de scutire de taxe în domeniul construcțiilor și al producției ne-a ajutat să aducem o parte din românii care lucrau în afara țării, înapoi acasă. Motivând angajatul cu un salariu mai mare, am fost și noi motivați la rândul nostru de către statul român prin această facilitate. Un alt impact pozitiv a fost și pentru angajatul tradițional. Acesta apreciind un salariu mai mare, a crescut randamentul producției aducând un plus valoare companiei.
Dacă această facilitate pe care ne bazăm pentru un interval de 9 ani se va anula, impactul va fi unul dezastruos.
Neputând să păstrezi nivelul de salarizare, angajații o să fie nevoiți să își găsească alte variante. Și cel mai probabil o să caute să muncească din nou în afara țării. Acest impact o sa fie negativ pentru firmele cu contracte în derulare. Impactând aceste contracte, beneficiarul și comunitatea unde se desfășoară șantierele vor suferi deopotrivă.
Ar fi o greșeală enormă anularea acestei facilități acum când se așteaptă investiții mari prin PNRR și e nevoie de companii care să execute aceste lucrări. Companii care în ultimii ani au reușit să acumuleze experiență, să se capitalizeze financiar și la nivel de muncă.
Probabil nu se dorește o stabilitate a companiilor cu capital românesc, stând la coadă mastodonții străini prin care să se returneze banii europeni aduși prin proiecte de infrastructură în țară, și de asta e necesară anularea facilitării…”
Această măsură este o condiție impusă de UE pentru ca România să încaseze cele 29 mld. Euro prin programul PNRR.
