0.6 C
Bistrița
vineri, noiembrie 22, 2024

SĂRBĂTOARE: Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Superstiții de Sânziene. Evenimente speciale la Muzeul Județean

Considerate divinităţi nocturne înzestrate cu puteri magice, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar. În popor această sărbătoare era numită și „Amuțitul cucului”, „Drăgaica” sau „Cap de vară”. Tot azi se prăznuiește și Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. 

Tradiţia spune că sânzienele au puterea de a îndepărta răul şi boala. În trecut se puneau flori de sânziene în patul femeilor care urmau să nască, pentru a avea o naştere mai uşoară. Există şi legende care susțin că în ieslea în care s-a născut Iisus erau, în loc de paie, flori uscate de sânziene.

În medicina populară, sânziana este folosită în tratarea multor boli, dar trebuie culeasă în zorii zilei. Se crede că sânzienele puse în apa de baie a copiilor slabi sau sensibili – îi întăresc și îi fac mai rezistenți. Florile de sânziene erau folosite și pentru tratarea frigurilor.

Pedepse nemiloase, pentru oamenii răi…

În zorii zilei de 24 iunie, fetele obișnuiau să se scalde în roua unor locuri neumblate. Roua sânzienelor era strânsă de babe într-o cârpă albă de pânză nouă, și apoi stoarsă într-o oală nouă. În drum spre casă, babele nu aveau voie să vorbească deloc și nici să întâlnească pe cineva.

Dacă toate acestea erau împlinite, atunci cine se spăla cu roua sânzienelor era sănătos și iubit tot anul. Se credea, totodată, că roua căzută de pe flori în noaptea de sânziene vindecă bolile de ochi și de piele.

Dacă hainele, covoarele şi aşternuturile sunt expuse în ziua de Sânziene la soare, ele nu vor fi mâncate de molii. 

Dacă oamenii sunt răi, Sânzienele devin nemiloase și îi pedepsesc pe măsură. Provoacă secetă, iau înapoi leacul plantelor, mirosul florilor, fertilitatea femeilor, puterea bărbaților sau rodul pământului…

În unele zone se obişnuieşte ca în această zi să se mănânce turte din aluat cu flori de soc. Crenguţe de soc erau atârnate la ferestre şi la uşi, pentru a apăra casa de orice necazuri şi boli, dar şi pentru a se asigura bunăstarea.

Din cele mai vechi timpuri, socul este plantat lângă casele oamenilor. Se crede că în el sălăşluieşte un duh sau o zână bună care-i apără pe oameni de nenorociri. E considerat un sacrilegiu să tai un soc, copacul despre care ţăranii spun că „în faţa lui trebuie să-ţi scoţi pălăria”.

Tot azi se prăznuiește și nașterea Sfântului Ioan Botezătorul

Ioan Botezătorul este profetul care a dezvăluit cel dintâi lumii că Iisus este Mesia trimis de Dumnezeu. Scripturile îl înfățișează drept un mare ascet, îmbrăcat în haină de păr de cămilă, cu cingătoare de piele, mâncând lăcuste și miere sălbatică.

Este ultimul mare profet al Vechiului Testament, dar și cel care a făcut trecerea spre perioada Noului Testament.

Ioan Botezătorul s-a născut în satul Ein-Kerem lângă Ierusalim. A fost fiul Elisabetei (verișoara Mariei, mama lui Iisus) și al rabinului Zaharia. A venit pe lume cu aproximativ șase luni înaintea lui Iisus. Nu au copilărit împreună, dar, după părerea unor autori, s-ar fi cunoscut în tinerețe. 

Ioan Botezătorul și-a transmis predicile în preajma râului Iordan. Acestea anunțau iminența Apocalipsei și a Judecății de Apoi, îndemnând la pocăință, botez și ispășirea păcatelor.

L-a criticat public în mod repetat pe împăratul Irod Antipa pentru că s-a căsătorit cu Irodiada, fosta soție a fratelui său vitreg, Philippus. Acest fapt a dus la întemnițarea sa în cetatea Machaerus, din Pereia (azi în Iordania). La o petrecere cu mulți oaspeți, Salomeea, fiica Irodiadei, ar fi dansat în fața tatălui ei vitreg, Irod Antipa. A cerut capul lui Ioan Botezătorul în schimbul favorului de a-i deveni amantă.

Potrivit scripturilor, Ioan Botezătorul a fost ucis în aceeași seară, prin decapitare. Capul său i-a fost dus Salomeei pe o tavă. Trupul lui Ioan Botezătorul a fost dus de susținătorii săi în orașul Samaria (azi în Israel), unde a fost îngropat.

Iisus și-a început activitatea publică abia după moartea lui Ioan Botezătorul a cărui naștere este celebrată azi. Este vorba despre o mare excepție făcută în cazul acestuia. Sfinții și martirii sunt comemorați în ziua morții lor, considerată a fi ziua nașterii lor întru Împărația Cerurilor.

Din 2013, de Sânzâiene se celebrează și Ziua Universală a Iei românești.

Centrul Cultural Municipal a pregătit pentru astăzi trei evenimente deosebite, iar la Muzeul Județean din Bistrița vă așteaptă alte surprize: 

Cămașa sunt EU. SânzIEne la Muzeu

Odată cu Sânzienele, în ţara noastră și în comunităţile româneşti din alte peste 50 de țări din întreaga lume este sărbătorită Ziua Universală a Iei – cămașa tradițională românească de sărbătoare.

Evenimentele sunt organizate de Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Centrul EUROPE DIRECT Bistrița-Năsăud – găzduit de Asociația Produs în Bistrița-Năsăud și Filiala Bistrița-Năsăud a Asociației Comunelor din România. Au contribuit și cei de la Liceul de Muzică „Tudor Jarda”, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, Colegiul Tehnic INFOEL Bistrița, Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu” Maieru, Colegiul Național „Andrei Mureșanu” și „Copacul de cafea”.

16.00 – Vernisajul expoziției „Cămașa sunt EU. Dialog intercultural între generații”.

Protagoniști – creatoarele populare Ana Bodescu, Oltița Dănilă, Ileana Domide, Virginia Linu, designerul vestimentar Alexa Fluvia Fritsch, elevii Colegiului Tehnic INFOEL Bistrița (clasa X A, profesor coordonator Ramona Ciuta), elevii de la Colegiul „Andrei Mureșanu” (lasa IX B profesori coordonatori Müller Krisztina și Poenar-Rus Éva)

16:40 – Obiceiul Sânzienelor la Maieru. Participă elevii de la Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu” Maieru, clasa I C, profesor coordonator Măriuța Pop;

17.00 – Concertul anual Jocul Ielelor. 

Participă elevii de la Liceul de muzică Tudor Jarda, profesori coordonatori: Dragonici Ana-Maria, Bălan-Pahone Cristina, Kovacs Roxana, Platon Doris, Borșoz-Farcaș Mircea, Patrașciuc Ovidiu, Tomi Alina, Deac Melinda, Popa Ioana, Bătinaș Leila, Oniga Elene, Vasile Răzvan, Vasile Bianca, Muntean Corina și corepetitorii: Truț Bianca, Tofan Radu, Lepădatu Cristian;

19.00 – 20.00 – Taraful tradițional „Dor Românesc” – cântece și jocuri tradiționale din toate subzonele folclorice ale județului;

Începând cu ora 16.00 – grație implicării creatorilor de la Produs în Bistrița-Năsăud în curtea muzeului se va desfășura și atelierul Coroniță înrotată. Este vorba despre un atelier de împletit cununi de sânziene. Participă elevii claselor IX A și X A de la Colegiul Tehnic INFOEL Bistrița, profesori coordonatori: Felicia Bîz și Ramona Ciuta;

Tot aici va fi amenajat și un colț pentru cei care vor să rămână cu fotografii memorabile de pe urma acestei sărbători. 

Toate acțiunile se vor organiza în conformitate cu regulile de combatere a răspândirii COVID-19. Masca este obligatorie în spațiul de desfășurare a evenimentului.

Foto deschidere @ Centrul Judetean pentru Cultură Bistrița-Năsăud

ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele Știri

Sponsorizate

Noua colecție de iarnă, la DYA Cool Fashion: Se poartă gecile și paltoanele cu gulere de blană! Găsiți inclusiv mărimi mari 6XL sau 60-62

Magazinul DYA COOL FASHION este cunoscut în rândul bistrițencelor că aduce haine de calitate, elegante sau...

MATEROM AUTOMOTIVE angajează Facturist organizat și atent la detalii

Compania MATEROM AUTOMOTIVE este în căutarea unui Facturist organizat și atent la detalii, pentru a se alătura echipei noastre. Vei fi responsabil/ă de gestionarea activităților legate de facturare, înregistrarea documentelor contabile și menținerea unei comunicări eficiente cu clienții și colegii.

O armă reală – PREMIUL oferit de Poligon Tactical Defense Bistrița la concursul care marchează primul an de existență

Singurul poligon de trageri indoor din județ s-a deschis acum un an, la Bistrița. Dar băieții...