Binecuvântată este ziua de astăzi, în care îl sărbătorim pe unul dintre cei mai iubiţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe – Sfântul Ierarh Nicolae – iscoada lui Dumnezeu pe lângă draci, protectorul tâlharilor şi al marinarilor, deopotrivă… Este ziua în care se prăznuiește și cel de-al doilea hram al Mănăstirii de la Nuşeni, hramul Sfântului Ierarh Nicolae – „un adevărat Părinte al milosteniei, al dragostei şi al Harului lui Dumnezeu…”, după cum sublinia părintele stareț Paisie…
Sfântul Ierarh Nicolae este cunoscut drept ocrotitor al celor acuzaţi pe nedrept, al comercianţilor şi al călătorilor, al fetelor nemăritate şi al mireselor şi, în mod special, al copiilor mici.
S-a născut în secolul IV, în provincia Lichia, orașul Patara (Turcia). Părinţii lui au fost oameni înstăriţi, dar şi foarte credincioşi care și-au dorit mult un copil. Dumnezeu le-a dăruit un fiu milos, foarte înţelept şi extrem de curajos. A învăţat viaţa duhovnicească de la unchiul său, Nicolae, episcopul Patarelor.
Rămas orfan încă de mic copil, Sfântul Nicolae şi-a împărţit averea moştenită fără să păstreze nimic și s-a gândit apoi să-şi petreacă viaţa în tăcere şi singurătate. Însă voia lui Dumnezeu a fost alta: „În mijlocul poporului să-ţi săvârşeşti nevoinţa, dacă voieşti să fii încununat de Mine…”
Înălţat Arhiepiscop al Mirelor Lichiei, Sfântul Nicolae a fost aruncat în temniţă, însă şi de acolo vorbea poporului despre Legea lui Dumnezeu. A fost eliberat după urcarea pe tron a Sfântului Constantin. Potrivit tradiţiei, Nicolae a fost unul dintre Sfinţii Părinţi participanţi la Sinodul de la Niceea, a fost considerat sfânt de popor chiar din timpul vieţii, iar oamenii îl chemau având credinţa că necazurile lor vor fi mântuite.
Minuni care au marcat conştiinţa creştinilor
Două sunt minunile care stau la baza legendei Sfântul Nicolae face daruri în noaptea de 5 spre 6 decembrie.
Se spune că o familie săracă avea trei fete, iar atunci când acestea au crescut, părinţii s-au gândit că o viaţă de moravuri „uşoare” ar fi soluţia să scape de sărăcia în care trăiau.
Sfântul Nicolae a avut însă un alt plan cu ele şi le-a salvat sufletele, pe rând, punându-le la fereastră câte o pungă cu bani.
Se mai povesteşte că Sfântul ar fi salvat de la naufragiu, prin rugăciune, niște marinari, iar de atunci aceştia îl cinstesc şi îl consideră ocrotitorul lor. Popularitatea sa a crescut atât de mult încât în Rusia aproape toate bisericile au colţ de rugăciune închinat Sfântului Nicolae.
Sfântul Nicolae este cunoscut și pentru ajutorul oferit în cazul unor boli sau a unor lovituri.
Este de mare ajutor şi pentru vite, credeau bătrânii care puneau, în această zi, crenguţe de pomi fructiferi în apă, pentru a înflori până de Anul Nou.
În numeroase legendele Sfântul Nicolae apare ca un erou pe cal alb care păzeşte soarele de forţele malefice ale diavolului.
Sfântul Nicolae este cinstit pe 6 decembrie pentru că în această zi el i-a apărut în vis Împăratului Constantin cel Mare şi i-a cerut să-i ierte pe cei trei tineri nevinovaţi care urmau să fie omorâţi a doua zi.
Ciuda Sfântului Niculae…
Pentru că Sfântul Nicolae se bucură de un statut deosebit în credinţele populare româneşti, prăznuirea lui se prelungeşte până pe 7 decembrie. Pe vremuri, în 7 decembrie se prăznuia „Ciuda Sfântului Niculae” – o zi în care nu se lucra. Se făceau praznice pentru cei morţi de moarte năprasnică, pentru cei care înecaţi sau mâncaţi de lupi, dar şi pentru cei rătăciți fără urmă prin lume.
S-a pierdut în negura timpului de ce anume pe 7 decembrie se sărbătoreşte „Ciuda Sfântului Nicolae”… „Era o zi când nu se lucra şi mai mult, femeile ţineau post negru, fără pâine şi apă. Aceste sărbători sunt prelungiri ale lui Sânmicori, acum uitate în satele noastre, dar prezente în trecut într-un areal mai larg, în sudul Ardealului”, explica profesorul etnolog Marcel Lapteş. Acesta sublinia că sărbătoarea Sfântului Nicolae era un bun prilej din partea comunităţilor săteşti de a face comentarii despre vreme şi a stabili un „calendar meteorologic hibernal”: bătrânii credeau că iarna începe de Sfântul Nicolae şi că, dacă ninge acum, grâul anului viiitor va fi bogat.
Se credea, de asemenea, că dacă îngheaţă Mureşul după Sfântul Nicolae, iarna va fi lungă: „Ziua începe a creşte aşa cum sare cocoşul din târnaţ; noaptea-i mai mică ca în alte zile că „o ţâne Moşu” unde-i locu’ ei. De vezi multe ciori, în Ziua Moşului atunci iarna va fi geroasă; neaua, care stă pe pomi ne zice că vara cucuruzu’ va fi nalt şi cu ştiulete mare…”
Pentru bistriţenii de demult…
…Sfântul Nicolae avea o importanță deosebită: avea o statuie amplasată pe muchia nord-vestică a Turnului Bisericii Evanghelice, spre Strada Gheorghe Şincai. Unul dintre clopotele bisericii avea inscripționat cuvintele „În onoarea Domnului şi a preafericitului Nicolae”.
Din respect pentru acest sfânt, o a doua statuie a fost amplasată şi pe peretele Casei Parohiale, vis-a-vis de Biserica Evanghelică.
Această statuie este singura care mai amintește de cultul de demult al acestui sfânt și care poate fi admirată și de bistrițenii zilelor noastre.
Se spune că în ziua de celebrare a hramului – alinierea între axa bisericii şi cea a răsăritului era aproape perfectă.
Alături de Sfântul Nicolae, sub balconul bisericii, bistriţenii acelor vremuri au înfăţişat şi alţi sfinţi în a căror putere credeau: pe colţul de nord-est se afla Fecioara Maria cu Iisus în braţe. Pe colțul turnuluo dinspre sud-est se afla protectorul împotriva incendiilor – Sfântul Florian, iar înspre sud-vest se află o statuie a Sfintei Ana…
Foto deschidere @ Radio Renașterea – Preotul Paisie, starețul Mănăstirii Nușeni cu hramul Sfântul Nicolae
