Ca în fiecare an, pe 24 ianuarie, în Piața Unirii din Bistrița, lângă statuia lui Alexandru Ioan Cuza, oficialități ale județului și orașului au celebrat alături de bistrițeni – Ziua Unirii Principatelor Române. În cârjă și în vârstă de 93 de ani, la ceremonie a participat și David Horodincu, un moldovean venit la Bistrița în vizită la fiica sa.
Ziua Unirii Principatelor Române a fost celebrată azi și la Bistrița. Zeci de bistrițeni s-au adunat, alături de oficialități, la statuia lui Alexandru Ioan Cuza, pentru a celebra istorica decizie a românilor din 1859 de a uni Țara Românească și Moldova.
Evenimentul cunoscut sub numele de „Mica Unire” este considerat a fi primul pas spre înfăptuirea statului național unitar român.
La Bistrița manifestările au început la ora 12, cu acordarea onorului militar și salutul „Drapelului de luptă” al unităţii. S-a intonat Imnul Naţional al României, urmat de o ceremonie religioasă.
Sprijinit în cârje, deplasându-se foarte încet, pe măsura celor 93 de ani, David Horodincu ne-a atras privirile încă de la început. S-a născut în Moldova, însă acum stă cu fiica lui, stabilită la Bistrița: „A învățat mult și bine. Este inspector în Finanțe-Bănci, a lucrat și la ANAF! Și băiatul meu e aici! A ajuns până în America, la NASA… Locuiesc lângă Sala Polivalentă. Nu prea am ce face… Așa că am venit să văd parada. Îmi amintește de România de demult… Pentru oamenii sănătoși, totul e frumos și bun. Cei mai bolnavi și săraci nici nu știu pe unde să scoată cămașa…”, ne-a mărturisit bătrânul David Rodincu.
Prefectul Stelian Dolha a subliniat, în discursul său, că elitele politice de acum 161 de ani au fructificat o șansă istorică pentru întreaga națiune. „Reformele care au urmat în toate domeniile importante ale economiei și vieții social-politice au schimbat în bine destinul acestui popor. A fost un cumul de voință și de curaj politic datorită căruia există și România de astăzi”, a punctat Stelian Dolha.
Primarul Ovidiu Crețu a amintit celor prezenți că am moștenit proiectul politic al generației lui Alexandru Ioan Cuza. „Atunci, moldovenii și muntenii au înțeles că prin unire, două principate mici pot deveni o țară… Dacă reușim să înțelegem importanța momentului, o să găsim și soluția prin care putem să ne sprijinim și să ne bazăm unii pe alții. Și, de ce nu?, să ne completăm acolo unde interesul general o impune… Noi, bistrițenii, am avut și avem în continuare o deschidere spre diversitate. Spre înțelegere și spre ceea ce este vocația aprecierii unității în diversitate… Am moștenit proiectul politic al generației lui Alexandru Ioan Cuza. Iar acum avem oportunitatea să întărim credibilitatea societății noastre. Să întărim proiectul nostru românesc european. Prin modul în care acționăm azi, ne decidem viitorul de mâine…”, a mai spus primarul Ovidiu Crețu.
S-a depus o coroană de flori la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar soliștii Centrului Cultural Municipal au interpretat trei cunoscute cântece patriotice.
[arve url=”https://youtu.be/1ZtSxDGkN_c ” /]
După ce a defilat garda de onoare, oficialitățile și bistrițenii prezenți la eveniment s-au prins într-o simbolică Horă a Unirii. Celebra melodie a fost interpretată de corul Excelsior, de la Liceul de muzică „Tudor Jarda”, dirijat de Anamaria Dragonici.
[arve url=”https://youtu.be/dkmqC9qXAqI ” /]
Unirea Principatelor Române a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească. Se întâmpla în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul Războiului Crimeii a stăvilit pentru un timp ambițiile geopolitice ale Imperiului Rus la Dunărea de Jos, fără a consolida efectiv Imperiul Otoman de care depindeau principatele. S-a creat astfel un context favorabil realizării unirii.
Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857, a dus la Convenția de la Paris din 1858. Era o înțelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală – între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune.
La începutul anului 1859, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești. Actul a adus cele două state într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică.
După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată de succesorul său, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.
